Conferinţa româncelor a fost un mic festin. S-a dat la o parte aerul oficial al unor astfel de momente, iar bucuria de pe teren s-a prelungit în sala de presă, unde fetele s-au hlizit relaxate după un weekend greu de tot.
Folosim adesea sintagma de „tenis IQ”, dar ascultându-le în seara asta pe cele 4+1 îmbrăcate în albastru, observându-le cu atenție, cred că nu este deloc hazardat să spunem că par a avea cu toate un IQ măricel. Ironii hazoase, mici secrete neîmpărtăşite presei, replici date din vârful buzelor.
Mai întâi, întrebările în engleză, vă rugăm. Într-o hlizeală generală şi contagioasă, Halep deschide balul: „Ce atâta engleză, hai cu întrebările în româneşte! Haha”. Apoi Monica ia microfonul şi nu-i mai dă drumul, are un debit verbal de zici că-i Fabio Fognini la dublu. Pe scurt, micul ei monolog minunat: „Am jucat bine, da, chiar cred că am jucat bine, dar nu a fost uşor. Irina începuse să aibă crampe, zic „aoleu” să vezi că tre’ să fac eu treaba de acum. Mi-am dorit mult să batem, simţeam nevoia să mă încurajez întruna; avem o echipă formidabilă, sunt mândră de fete, Alex, Irina, vă mulţumesc, fără voi nu aş fi fost aici. Irina a servit foarte bine, aşa că m-a lăsat pe mine să mă desfăşor la fileu, haha. Şi Alina a ţipat mult, non stop a ţipat, să le dăm în picioare mingile (haha). Publicul din Galaţi a fost şi el minunat. Oricum, e greu să stai pe margine cum am făcut eu în prima zi, dar acum ţin microfonul ăsta şi nu-i mai dau drumul. Haha!”
Să tragem puţin aer în piept, Monica s-a oprit din vorbit.
Alina Tecşor, despre posibilitatea de a păstra această formulă de joc şi la următoarea partidă:
„Greu de zis exact acum, însă probabil că da. Le multumesc fetelor că am reușit să facem o echipă bună împreună, această echipă se bazează pe ele, aceasta este echipa României!”. N-a îndrăznit nimeni să o întrebe de Sorana tot weekendul şi ar fi fost de prost-gust să o facă taman acum cineva, când inclusiv Dulgheru pare a fi parte dintr-un întreg ce promite enorm.
Şi încă un mic moment Niculescian: „Irina, de mâine nu mai faci dublu cu Lara (n.r. Arruabarrena, componentă a echipei Spaniei), cu mine joci de acum înainte, haha!”.
Să vorbim un pic, Irina, şi despre felul în care ai reuşit să te remontezi, dupa o primă zi plină de lacrimi. Cum ai izbutit? Dulgheru: „Geluri energizante, iată secretul, haha!”.
Apoi, o imixtiune fermecătoare a numitei Halep Simona: “Uitaţi, am primit o floare de la cineva din tribune. Aş vrea să i-o fac cadou căpitanului nostru. Hehe”
Mai vrea cineva să le întrebe ceva pe fete? “Poate domnul Begu”, sugerează Dulgheru poznaş (tatăl Irinei se află la conferinţă). Într-o clipă, microfonul ia, din mână în mână, direcţia domnului Begu, un domn cu chelie și bună dispoziţie. Însă intervenţia de ultim moment a Irinei taie elenul asistenţei și deturnează microfonul din călătoria sa: „Nu, nu la tata, vă rog!”. Ce putea să spună un tată fericit în acele momente, Irina? Ce altceva decât „Bravo, fetelor, sunteţi tari!”