Roma, tărâmul renașterii?

Nici nu se terminase bine turneul de la Madrid că deja la Roma, la Foro Italico, se știau jucători deja calificați pentru turul al doilea. Master după Master, iată-ne în plină perioadă de vis pentru iubitorii sezonului de zgură, iar Roland Garros este mai aproape ca oricând. Dar până când să ne focusăm pe Paris, mai avem încă un turneu mare de tot, un turneu care nu e lipsit de mize importante și întrebări pe măsură. Ba parcă sunt chiar mai multe decât la Madrid, tocmai ca o consecință a evenimentelor petrecute săptămâna trecută.

Spuneam, așadar, că-s multe intrigi la Foro Italico, majoritatea centrate în jurul celor care au nevoie, dintr-un motiv sau altul, de un rezultat bun în capitala Italiei. Va reuși Novak Djokovic să răspundă după eliminarea ‘din prima’ de la Madrid? Vom avea o semifinală de vis Nole – Rafa, un preview pentru Roland Garros? Își va putea apăra David Ferrer locul 4 sau Rafa va câștiga turneul și va reveni în primii 4 exact la timp pentru Paris? Dar Roger, cum va reacționa el după seria de rezultate mai puțin faste din ultimele luni? Se va mai ridica un alt outsider, după recentul model Wawrinka? Confirmă Dimitrov? O poate bate cineva pe Serena sau ia americanca o pauză?  

Tablourile sunt cât se poate de ofertante, cu meciuri tari din primele tururi, sau cu potențiale întâlniri așteptate de toată lumea în fazele avansate ale turneului. În frunte cu repartizarea lui Djokovic și a lui Nadal în aceeași jumătate de tablou, fapt care deschide posibilitatea unei prime semifinale jucate de Rafa și Nole din, atenție, 2009 încoace! O rivalitate care n-a prea fost rivalitate în primii ei ani, cu Nadal câștigând marea majoritate a meciurilor, adesea programate în sferturi de finală sau în semifinale, dar care s-a schimbat galopant în ultimii doi ani: 11 finale consecutive au cei doi la activ în acest moment.

Dacă vom ajunge la această semifinală, dincolo de ineditul situației, așteptați-vă la un meci cu scântei. Multe vor fi în joc la momentul cu pricina. Rafa vine la Roma, unde e campion en-titre, cu încrederea reconsolidată de dubla Barcelona-Madrid, dar conștient că are în continuare lucruri de pus la punct. Nadal a pierdut în fața sârbului singurul meci direct jucat pe zgură anul acesta, la Monte Carlo, și a mai dat și alte semne de vulnerabilitate, contra lui Dimitrov, parțial cu Tsonga (ambele la MC) și cu Ferrer, la Madrid – cu toate, momente de slăbiciune aproape nefirești pentru el. Rafa știe că n-a avut prea multă opoziție la Madrid (Youzhny, Paire, Andujar, un Wawrinka stors), însă a fost un turneu în care are marele merit de a fi rezolvat cu bine cel mai greu examen, câștigând cu Ferru, deși a făcut un joc foarte slab în ziua respectivă.

Un succes la Roma i-ar propulsa încrederea la cote maxime în perspectiva RG. Și, în plus, l-ar sălta în sfârșit pe locul 4, o ascensiune care este, oricum, inevitabilă, dar care e important să se producă înainte de Paris, și nu după.

Novak are, la rându-i, lucruri de demonstrat. Eliminat nefiresc de devreme la Madrid, unde s-a mai ales și cu un episod nefericit de PR (conflictul cu publicul), sârbul va dori să repună lucrurile în matca lor firească.  Djokovic a denumit episodul Madrid “o experiență valoroasă”. În traducere liberă, nivelul de motivație al sârbului trebuie că echivalează cu acele momente din meciuri când e condus și cu spatele la zid, momente în care devine extrem de periculos. Precedentul moment neprielnic din 2013 (dubla IW+Miami) a fost urmat de o replică puternică la Monte Carlo, așa că e de așteptat să-l vedem pe Djoker la cote maxime, mai cu seamă că a avut și câteva zile în plus la dispoziție pentru odihnă și pentru antrenamente. În plus, se simte bine la Roma: are două titluri aici plus alte două finale. 

Ca să ajungă la semifinala de vis, atât Nole, cât și Rafa au niște obstacole interesante: poate Wawrinka, pentru sârb, poate Ferrer, pentru Nadal. Dar până la Ferrer mai e un tur III din cale afară de intrigant: acolo, campionul en-titre de la Foro Italico s-ar putea întâlni fie cu Ernests Gulbis, cu care a avut probleme la Indian Wells (dar și la Roma, în semifinale, în urmă cu trei ani, când a pierdut un set), sau cu … Lukas Rosol. Exact. Sunt condiții pentru prima reîntâlnire între cei doi după episodul de anul trecut de la Wimbledon. O reîntâlnire care, dacă se va produce, va suscita multe discuții.

Roma este în mod clar și o șansă pentru Roger Federer de a-și pune un pic în ordine lucrurile. Eliminat de Nishikori la Madrid, Federer a trecut imediat la antrenamente, profitând, ca și Djokovic, de zilele în plus. Elvețianul și-a programat chiar și câte două antrenamente pe zi, situație extrem de rară la el în ultimii ani. Perspectiva din care intră în turneu e un pic diferită de data asta, ceea ce s-ar putea să-l ajute. E primul turneu din ultimele cinci în care nu are de apărat un titlu; de asemenea, el nu s-a impus niciodată la Roma, ceea ce, mental, înseamnă o provocare în plus sau o grijă în minus, știind că n-are multe de pierdut aici.

Dacă după orice coborâre urmează o urcare, pentru Federer, Roma ar putea însemna momentul deșteptării. Așteptați-vă la un elvețian mult mai motivat și mai pregătit decât la ultima ocazie la care l-am văzut. Nici traseul nu e prea încurcat: Tommy Haas, cel care i-ar fi putut pune probleme în turul 3, a ieșit deja, învins de Youzhny, unul dintre clienții tradiționali ai elvețianului. La fel a făcut-o și Almagro, bătut din turul 1 de Benneteau. Trio-ul francez format din Gilles Simon, Richard Gasquet și Jo Tsonga mai este pe aceeași parte de tablou, iar în cazul în care va ajunge în semifinale, Federer ar putea da peste un Murray care întârzie acomodarea cu zgura sau peste un Del Potro fără meciuri în picioare. Sau poate Dimitrov va da marea lovitură și va ajunge, în sfârșit, la întâlnirea cu cel căruia ar trebui să-i fie urmaș. Federer este, de altfel, singurul membru Big Four pe care bulgarul nu l-a întâlnit anul acesta; nu l-a întâlnit niciodată, în fapt.

Așadar, dacă la Madrid am anticipat un culoar și un moment prielnic pentru Wawrinka, de data asta am alt elvețian căruia îi pronosticăm revirimentul. Federer merge la Roma drept singurul jucător din Top 16 care nu a ajuns nici măcar într-o finală anul acesta! (ce-i drept, a jucat și cele mai puține turnee dintre toți) și din postura de numărul 2 elvețian al momentului în clasamentul Race to London (acolo unde el ocupă locul 11, iar Wawrinka, locul 6).  Timpul trece repede, punctele dispar, culoarele se închid, iar Roger știe asta.