Cinci lucruri memorabile despre meciurile Federer – Roddick
Într-o declarație faimoasă, întrebată fiind despre rivalitatea ei cu Anna Kournikova, Martina Hingis a dat o replică hazoasă, dar cât se poate de adevărată: “Care rivalitate? Eu câștig toate meciurile!”
Mai mult sau mai puțin, același lucru se poate spune și despre Federer – Roddick, cu toate că Andy a reușit să triumfe în două dintre cele 23 de meciuri oficiale jucate împotriva lui Federer. Ar fi chiar trei victorii pentru american, dacă socotim și cele două meciuri jucate la Kooyong, în cadrul unui turneu neoficial, în care succesele au fost împărțite.
Însă, în pofida disproporției mai mult decât evidente din meciurile directe, Federer vs Roddick este, totuși, o rivalitate. Și este o constantă a ultimilor ani în tenisul mondial. În linii mari, Federer a fost rareori pus în pericol de Andy, căruia i-a citit întotdeauna cu ușurință jocul, neutralizându-i principala lui armă, serviciul. “Federer simte mai bine jocul, e un artist, e sclipitor. Atuul meu asupra lui e însă unul mare, și anume să dau în minge până plesnește”, spunea, amuzat, acum mulți ani, Roddick. De altfel, una dintre metodele cu care Andy și-a câștigat simpatia publicului a fost umorul cu care a primit înfrângere după înfrângere, chit că frustrarea lui trebuie să fi depășit cote dintre cele mai înalte. La urma urmelor, Federer l-a învins, printre altele, în finalele a 4 Slam-uri, trei dintre ele, la cel mai prestigios, Wimbledon.
“Roger, aș vrea din tot sufletul să te urăsc, dar nu pot. Ești prea drăguț!”, e o altă declarație a lui Roddick, elocventă pentru meciurile celor doi. Hazul de necaz și, mai ales, atitudinea de bun încasator și de luptător, pe care Andy o are impregnată până în măduva oaselor, au păstrat mereu meciurile dintre cei doi la un nivel ridicat. Iar publicul iubește mult de tot întâlnirile dintre Andy și Roger. În această seară, la Miami, vom avea ocazia unui nou episod. Să ne bucurăm, că nu avem garanții că vor mai fi prea multe.
1. Cea mai disproporționată rivalitate dintre doi jucători de top 10 din istorie a început în sferturi, la Basel, în 2001, Federer impunându-se în trei seturi, cu 7-6 în decisiv, un tie-break câștigat la 5. Primele lor 7 meciuri directe au avut cel puțin un tie-break. 13 dintre cele 23 de meciuri au avut cel puțin un tie-break.
2. Șapte dintre cele 23 de meciuri au avut loc în finale, patru dintre acestea fiind finale de Mare Șlem (trei la Wimbledon, una la US Open). Cele patru finale au fost și singurele de Slam în care Roddick a mai ajuns, în afară de US Open-ul pe care l-a câștigat în 2003. Cel mai des s-au întâlnit la Basel și la Wimbledon, de câte patru ori.
3. Federer și Roddick sunt singurii doi jucători care au rezistat în top 10 între 2002 și 2010.
4. Una dintre cele două victorii oficiale ale lui Roddick a venit chiar la Miami, acolo unde se vor întâlni și azi, în 2008, în sferturi, 7-6(4) 4-6 6-3. Cealaltă s-a înregistrat în 2003, la Montreal, în semifinale, 6-4 3-6 7-6(3).
5. Finala de la Wimbledon din 2009 este, cu siguranță, cel mai frumos și dramatic meci dintre cei doi. În pofida disproporției din meciurile directe, Roddick a făcut meciul vieții și a avut patru mingi de set pentru a se desprinde la 2-o la seturi în fața unui Federer care încerca să-și recapete titlul pierdut, cu un an în urmă, într-o altă finală epică, aceea cu Rafa Nadal. Victoria lui Federer, de-a dreptul dramatică, 5-7 7-6(6) 7-6(5) 3-6 16-14, i-a adus acestuia recordul de Grand Slam-uri câștigate, 15 în acel moment, chiar sub ochii lui Pete Sampras, al cărui precedent record era, astfel, depășit. Finala a stabilit recordul pentru cele mai multe game-uri într-o finală de Slam, 77.
Citește și:
Federer – Roddick, demonstrativul de la Madison Square Garden
Ce îmi va lipsi cel mai mult când Roddick se va retrage
Federer vs Roddick, finala de la Wimbledon, 2009
IBAN RO51RNCB0079145659320001
Asociația Lideri în Mișcare,
Banca Comercială Română