Simona Halep: „Am făcut ceea ce nimeni nu și-ar fi putut imagina în România că se poate“

Într-o seară de marți de februarie, o arenă de tenis din Cluj s-a umplut până la ultimul scaun. Cu părinți și copii care au venit din alte orașe s-o vadă pe cea mai bună jucătoare de tenis a României, cu fani care au urmărit-o atâtea nopți câștigând și pierzând peste tot prin lume, cu oameni din tenis, cu copii care priveau pentru prima oară un meci de tenis. Cu familia ei, cu toți cei care au susținut-o de-a lungul carierei, cu jurnaliști veniți să o mai vadă, să o mai intervieveze, să o mai fotografieze o dată. S-a umplut cu scandări, cu aplauze, cu multă iubire; cu amintirile marilor ei victorii, cu speranța de-a mai vedea un rever în lung de linie câștigător, un punct magnific, un ultim rally. Poate o ultimă victorie. S-a umplut cu acel Si-mo-na unic care-ți rămâne mult timp în gânduri, cu scandări ca Simona te iubim! Și hai să ne bucurăm de joc!

A început cu forever young în boxele arenei și s-a încheiat cu simply the best.

A început cu blitzuri de telefoane și s-a încheiat cu lacrimi în ochi. 

Și la conferința de presă o așteptau jurnaliști cu lacrimi în ochi, dar Simona a venit și a vorbit senină și împăcată cu decizia pe care tocmai o anunțase.

„A fost meciul meu de rămas-bun aici în România și sunt fericită cu asta, pentru că am realizat tot ce mi-am dorit în carieră. Tenisul e pasiunea mea, dar sunt o persoană realistă: când vine finalul, vine finalul. Și sunt fericită cu această decizie.“

Despre cât de greu fost să facă anunțul și să ia decizia, Simona a spus:

„Nu știu ce să zic, nu vreau nici să pară foarte ușor, bineînțeles că în interiorul meu sunt multe sentimente și trăiri, dar sunt foarte împăcată cu această decizie. Sunt o persoană foarte realistă și stiu ce înseamnă munca pe care trebuie s-o faci ca să ajungi acolo sus, și în momentul acesta creierul meu și corpul meu nu mai duce așa ceva. Și poate că sunt atât de împlinită pe partea profesională încât mi-a fost ușor să iau această decizie, într-un fel.  Au fost trăiri intense pe teren, nu am plâns, ceea ce mă surprinde un pic, dar poate și că e o eliberare. Am trecut prin multe lucruri grele în ultima perioadă, mi-am dat seama că e momentul să închei, poate că asta mă face să mă simt liberă și împăcată.“

Despre când s-a gândit prima dată să pună punct: 

„După ce am înțeles că accidentarea de la genunchi este o accidentare gravă și fără operație este cam greu să revin acolo sus. Iar eu mereu am spus că dacă nu pot să revin acolo unde am fost nu ar mai merita să mă chinui zi de zi, pentru că performanța este un chin, din punctul meu de vedere. Și stând departe de teren perioada aceasta, mi-am dat seama cât de greu a fost în ultimii 15 ani, în fiecare zi muncă, indiferent cum te simți, trebuie să tragi de tine la maximum și poate că viața înseamnă și altceva – asta am înțeles în perioada asta și vreau să mă bucur de ceea ce trăiesc acum. Am făcut foarte mult în tenis, sunt împăcată, sunt mulțumită de ceea ce am făcut și consider că e momentul să privesc în altă direcție.“

Despre trei persoane care au cântărit major în tot ceea ce a însemnat cariera ei:

„Cum am spus și pe teren, cele trei persoane, fără dubii, sunt părinții mei și fratele meu, pentru că ei m-au susținut din prima clipă cu tot ceea ce au avut și tot ceea ce au avut emoțional și sentimental. Nu m-au certat niciodată, ei au fost necondiționat alături de mine. Și bineînțeles că vreau să le mulțumesc tuturor oamenilor care au făcut parte din această carieră, pentru că fiecare a fost important. Nu o să încep să dau nume, pentru că sunt destul de mulți, dar un impact mare pentru a câștiga Grand Slam a avut Darren Cahill, pentru că m-a făcut să cred, m-a făcut să cred că am capacitatea – și intelectuală, și fizică – să câștig turnee de Grand Slam. Și vreau să-i mulțumesc pentru asta. Bineînțeles că fiecare parte a avut un rol important și vreau să le mulțumesc tuturor.“

Dacă a simțit și azi că tot ceea ce a realizat în tenis a fost mult mai important decât ce s-a întâmplat în ultimii ani și scandalul în care a fost implicată:

„Da, asta am simțit și în momentul în care eram suspendată, pentru că am avut o susținere enormă și necondiționată, așa cum spun. Cuvântul acesta îl tot repet, dar este foarte real și foarte adevărat. Eu sunt împăcată, știu că n-am greșit cu nimic față de tenis și sunt curată, așa că nu m-a afectat deloc pe partea mentală, doar că m-a scos din circuit. Ăoate că s-a vrut, poate că așa a fost sistemul, dar sunt aici, sunt bine emoțional și asta contează cel mai mult.“

Dacă ar putea nominaliza un moment în întreaga carieră care i-a rămas la suflet: 

„Bineînțeles, primul titlu de Grand Slam. Pentru că, așa cum am spus mereu, chiar dacă ești numărul 1 și nu ai un Grand Slam, nu ești un număr 1 adevărat. Este visul oricărui copil să ridice un trofeu de Grand Slam și cu siguranță este 2018 Roland Garros.“

Despre planurile ei de viitor:

„În acest moment vreau doar să mă odihnesc. Sunt o jucătoare de tenis profesionistă epuizată (subliniază) din punct de vedere emoțional și îmi doresc să mă odihnesc, nu vreau să mai fac planuri. O să las viața să vină de la sine, voi vedea pe parcurs.“

Dacă e un adio definitiv: 

„Nu știm niciodată ce se va întâmpla în această viață, dar este un la revedere pe terenul de tenis aici, acasă, la Cluj, în fața oamenilor care mi-au arătat mereu iubire și foarte multă căldură. Astăzi am înțeles foarte bine că este decizia corectă, pentru că dacă nu te antrenezi 100% în fiecare zi, nu poți să faci față. Iar eu nu sunt genul care doar să vin pe teren.“

Ar fi jucat în continuare dacă ar fi primit punctele înapoi și ar fi fost pe locul 70 în lume:

„Poate că mental m-ar fi ajutat mai mult să încep să mă antrenez zi de zi și aș fi putut să intru la turneele mari, aș fi putut să intru la multe turnee; și poate că ar fi fost un ajutor mental să continui anul acesta. Dar poate sunt semne că trebuie să mă opresc și am luat-o ca atare. Asta e, se întâmplă în viață, și tot timpul m-am gândit, și atunci când s-a întâmplat ce s-a întâmplat, m-am gândit că poate este un motiv spre bine, este momentul să privesc în altă direcție.“

Dacă are vreun regret:  

„A fost cel mai mare regret (necalificarea în finala FedCup) și de atunci n-am mai jucat, pentru că n-am putut să trec peste dezamăgirea pe care am trăit-o în 2018 în semifinală. Alte regrete? Poate că am luat decizii mai puțin bune, poate că aș fi putut să fac unele lucruri mult mai bine, dar nu obișnuiesc să am regrete. În primul rând, cred că e mai bine să faci niște lucruri decât să regreți că nu le-ai făcut. Așa că sunt împăcată și din punctul ăsta de vedere. Consider că am făcut ceea ce nimeni nu și-ar fi putut imagina în România că se poate. Am ajuns de la Constanța să joc tenis pe cele mai mari arene, cu o familie care m-a susținut, care nu a fost din tenis, dar au fost foarte pasionați de sport și au avut încredere în mine, iar asta m-a ajutat să ajung acolo. Fără regrete, privim înainte și să fim bucuroși că am avut așa ceva în sportul românesc! Cred că e important pentru toți copiii care privesc spre performanță.“

Despre celelalte jucătoare, care aveau și ele lacrimi în ochi la final:

„Mă emoționează acest lucru și înseamnă că cdeși nu am fost și nu suntem foarte apropiate, suntem colege, am trăit zi de zi pe circuit, departe de casă, am fost acolo una pentru cealaltă, toate ne-am tras una pe alta și cred că fiecare jucătoare a contat pentru cealaltă, rezultatele au contat pentru celelalte ca să vadă că se poate, să vedem că se poate orice în tenis. Ce să spun, le doresc mult succes și le aștept și pe ele. Vârsta nu iartă pe nimeni și momentul vine pentru toată lumea. Eu, cum a zis și fratele meu: de ce râzi și ți-e așa de ușor? Și i-am zis că nu e ușor, poate că este o eliberare. Asta îmi doresc foarte mult și poate că e momentul să mă uit în altă direcție.“

De ce a ales să facă aceast anunț aici: 

„Mereu am fost sinceră și am spus ceea ce am gândit. Eu nu m-am antrenat foarte mult în ultima perioadă, din cauza problemelor fizice. Am știut că nu o să dau randament așa cum ar fi trebuit să dau astăzi pe teren, dar nu am vrut să zic de pe canapea că nu mai joc. De aceea am simțit că momentul este aici, la Cluj, datorită suporterilor, pentru că mereu când am jucat aici am simțit o căldură și o iubire cum n-am mai întâlnit-o în România, și aici m-am simțit cumva în siguranță să iau această decizie. Transylvania Open înseamnă mult pentru mine, pentru că familia Ciorcilă a fost alături de mine mulți ani, și prietenește, chiar dacă BT este sponsorul meu de atâția ani, sunt oameni deosebiți. De aceea am simțit să iau această decizie aici, dar, sinceră să fiu, înainte de meci mai ezitam un pic. Însă când am văzut ce s-a întâmplat pe teren, am simțit cu tot sufletul că trebuie să iau această decizie.“

Un mesaj pentru fani: 

„Și mie o să-mi fie dor de aceste momente, cu siguranță, chiar dacă acum poate părea că îmi e ușor. Sigur o să-mi fie dor și o să sufăr că nu o să mai joc în fața lor. Vreau să le mulțumesc pentru susținerea necondiționată de-a lungul anilor! A fost o carieră plină, dar susținerea pe care am avut-o eu în întreaga lume a fost deosebită și cu siguranță m-au ajutat atunci când mi-a fost greu în timpul meciurilor să apăs pedala și să câștig anumite trofee. Le mulțumesc foarte mult și sper să ne revedem curând în altă formă!“.