Aperitivul e gata, trecem la felul principal: turneele premergătoare Australian Open, dominate de un mix de nume noi și nume vechi

Cu finalele jucate noaptea trecută, s-a încheiat în timp util un efort remarcabil de organizare: șase turnee înghesuite în doar opt zile și care au implicat aproape 300 de jucători. Iată o recapitulare a finalelor.

Ashleigh Barty își consolidează poziția de lider mondial, se impune la Yarra Valley

După o pauză de aproape un an, Ashleigh Barty, liderul mondial WTA, se întoarce în circuit cu un nou trofeu, câștigat acasă, în Australia. Barty a învins-o, 7-6, 6-4, pe Garbine Muguruza, cea care ajunsese în finala turneului de la Yarra Valley (WTA 500) cedând doar 10 game-uri pe parcurs. 

Pentru Barty, revenirea după o pauză atât de lungă, în care nu a jucat niciun meci oficial din februarie 2020 e remarcabilă. Și mai remarcabil de atât e că, într-o finală calitativă, a reușit să îi pună stop Garbinei Muguruza, aflată într-o formă fantastică, cu un joc și plan de joc care, cumva, ar trebui să ne reamintească de ce e acolo unde e, asta dacă uitasem, în cele 11 luni în care a stat departe de circuitul WTA). 

„A fost  cea mai bună partidă făcută de mine pe tot parcursul săptămânii. Garbine m-a forțat să joc la acel nivel, a fost o finală grozavă. Am încercat, de fapt, să neutralizez forța ei cât de bine pot, apoi să rămân în față, să avansez pentru a putea controla jocul. Nu întotdeauna e vorba doar de tenis într-un meci, e vorba despre modul în care poți controla terenul”, a spus Barty la finalul partidei. 

Titlul este al 9-lea al carierei pentru Barty, la un an distanță de la ultimul câștigat la Adelaide. De mâine, Barty va ajunge la peste 9.000 de puncte în clasamentul WTA (teoretic, diferența față de Simona se mărește la 1.931 puncte) și, cel mai probabil, având în vedere noul sistem de calcul al clasamentului (care e doar temporar), australianca va mai rămâne lider mondial pentru o bună bucată de timp. Ce e cert este că îi va egala, în primă fază, recordul Simonei de săptămâni petrecute pe locul 1 (64 de săptămâni). 

Garbine își încheie săptămâna cu o înfrângere, dar ce parcurs! Până azi, finalista AO de anul trecut nu cedase două game-uri consecutive. În drumul către finală le-a învins pe Alison Van Uytvanck (2 game-uri pierdute), Anastasia Pavlyuchenkova (3 game-uri), Sofia Kenin (4) și Marketa Vondrousova (1). 

Acum, atât Ash Barty cât și Garbine Muguruza se pregătesc de Australian Open, acolo unde au mari șanse la un parcurs cât mai lung după forma arătată aici. Barty va încerca să câștige primul titlu de Grand Slam în Australia, Muguruza va încerca să-și îmbunătățească rezultatul de anul trecut, când a pierdut în finală cu Sofia Kenin. 

Elise Mertens câștigă Gippsland Trophy, Annet Kontaveit și Ann Li și-au împărțit trofeul la Grampians Trophy

Elise Mertens a câștigat turneul Gippsland Trophy (WTA 500), după o finală fără istoric (6-4, 6-1) cu Kaia Kanepi, cea care nu mai jucase o finală WTA din 2013. Mertens, care se apropie de revenirea în top 15 (va fi pe 16 de luni), ajunge acum la șase titluri WTA câștigate la simplu, Gippsland Trophy fiind al doilea turneu de categorie WTA 500 din palmares. 

Deși învinsă în finală, trebuie acordată o atenție deosebită și Kaiei Kanepi. Estona, care era în afara Top 100 în septembrie și nu era sigură de participarea la Australian Open din cauza clasamentului, a avut nevoie, pe final de an, de o (altă) aventură de câteva săptămâni în circuitul ITF ca să-și obțină biletul pentru AO: a câștigat trei titluri ITF 25K și a încheiat anul cu 15 victorii din 16 meciuri jucate. E ceva ce Kanepi obișnuiește să facă în mod curent, sezoanele ei părând a fi împărțite între prezențele la Slamuri, unde obișnuiește adesea să facă victime de profil, apoi absențe și reveniri în circuitul inferior.  

Fără probleme fizice, într-o formă fizică bună și cu câteva kilograme pierdute, Kanepi – la un moment dat chiar retrasă parțial din tenis din cauza unor probleme grave de sănătate – a revenit într-o finală WTA după opt ani de la ultima jucată (Brussels Open). Și a făcut-o în stilul ei: întâi a revenit de la 1-6, 2-5 în primul tur cu Astra Sharm, apoi i-a oprit seria de 15 victorii consecutive Arynei Sabalenka și a mai bifat o victorie vs. top 10 (a 12-a) apoi a trecut de Kasatkina și Alexandrova, ambele mult mai bine clasate decât ea. 

La al treilea turneu WTA desfășurat săptămâna aceasta – Grampians Trophy (WTA 500) –, turneu destinat jucătoarelor care au stat în carantină dura 14 zile și nu s-au putut antrena, finala nu s-a mai disputat. Atât pentru că turneul a început mai târziu (miercuri), cât mai ales pentru că programul a fost dat peste cap de apariția acelui caz de covid-19 la unul dintre cei care lucrau la hotelul la care au fost cazați o parte din jucători, iar toate meciurile au fost amânate joi.

Finala ar fi trebuit să se dispute între Anett Kontaveit, care a trecut în semifinale (semifinalele s-au disputat în această noapte) de Maria Sakkari, și Ann Li, care a învins-o pe Jennifer Brady. Anett Kontaveit și Ann Li vor primi punctele și banii destinate finalistelor. 

Rusia învinge Italia și e noua câștigătoare a ATP Cup

Daniil Medvedev și Andrey Rublev au învins Italia (2-0), după ce Rublev l-a învins categoric (6-1, 6-2) pe Fabio Fognini, iar Medvedev a trecut, 6-4, 6-2, de Matteo Berrettini. 

Ce am văzut săptămâna asta la echipa Rusiei e că atât Rublev, cât mai ales Medvedev au luat lucrurile de acolo de unde le lăsaseră la finalul sezonului 2020. Rublev, care a câștigat anul trecut cinci titluri (Doha, Adelaide, Hamburg, Viena, St. Petersburg) începe acum sezonul cu un nou trofeu, după un parcurs excelent în ATP Cup: Nishioka (6-1, 6-2), Guido Pella (6-1, 6-2), Jan-Lennard Struff (3-6, 6-1, 6-2), Fabio Fognini (6-1, 6-2). 

În partea cealaltă, Medvedev a fost pur și simplu încântător. A trecut, pe rând, de Kei Nishikori, Diego Schwartzman, Alexander Zverev și Matteo Berrettini, cedând un singur set, cu Zverev. Traseul lui Medvedev la ATP Cup înseamnă câteva lucruri importante: trei titluri consecutive pentru el (Paris Bercy, ATP Finals, ATP Cup), 14 victorii la rând, dintre care 10 sunt obținute în fața unor jucători de top 10 (!) – e vorba de Djokovic (numărul 1), Nadal (numarul 2), Thiem (3), Zverev (7, învins de trei ori la rând de rus), Schwartzman (9, învins de trei ori la rând) și Berrettini (10). 

După toate aceste performanțe excelente, Medvedev este, după Djokovic, favorit la câștigarea Australian Open.

https://twitter.com/TennisTV/status/1358435600249012226?s=20

Jannik Sinner continuă să surprindă, Felix Auger-Aliassime continuă să piardă finale, iar Dan Evans câștigă primul titlu ATP al carierei 

Italianul Jannik Sinner triumfă la turneul Great Ocean Road Title (ATP 250), după o finală câștigată (7-6, 6-4) în fața compatriotului său Stefano Tragavlia, cel care a jucat prima finală a carierei. În vârstă de 19 ani și clasat pe locul 36, Sinner ajunge acum la două titluri ATP consecutive, după ce anul trecut și-a încheiat sezonul cu un trofeu câștigat la Sofia (ATP 250). 

Sinner devine astfel cel mai tânăr jucător din ultimii 15 ani care câștigă două titluri ATP (a mai făcut asta Djokovic, în 2006). Și, de asemenea, e cel mai tânăr jucător de la Nadal încoace (2005) care câștigă două titluri ATP consecutive; în 2005, Nadal reușea să se impună la Beijing Open și Madrid.

E de menționat, de asemenea, faptul că Sinner a salvat două mingi de meci în semifinalele cu Karen Khachanov, a câștigat două meciuri într-o zi, iar în noaptea asta va debuta în primul tur la Australian Open. 

Dacă la 19 ani Sinner are deja două titluri ATP în cont, Felix Auger-Aliassime (20 ani) tocmai a pierdut a șaptea finală ATP consecutivă, de data asta în fața lui Dan Evans, la turneul Murray River Open (ATP 250).  

Evans l-a învins clar, 6-2, 6-3, pe canadian și și-a adjudecat astfel primul titlu ATP. În partea cealaltă, Felix nu doar că pierde finală după finală, dar nu reușește să câștige vreun set în vreuna dintre ele. Mai mult chiar, în ultimele patru finale nu a câștigat mai mult de patru game-uri în vreun set. 

E limpede un blocaj, care va dispărea la un moment dat. Pe de altă parte, faptul că la 20 de ani a adunat șapte finale ATP e mai important, în imaginea de ansamblu.