Australian Open nu se amână, încearcă să devină primul mare eveniment global „aproape normal”. Nici carantina nu se schimbă; cererile lui Djokovic, respinse
Adrian Țoca | 18 ianuarie 2021Partea bună este că, dacă aceste zile vor fi trecute cu bine, ceea ce ne așteaptă la celălalt capăt este o lună de tenis în condiții cât mai aproape de normalitate. Adică cu public și fără alte limitări frustrante. Asta a fost și scopul acestei carantine-filtru: ca jucătorii și turneul să poată funcționa ulterior cât mai normal cu putință.
– Djokovic a cerut în numele jucătorilor, printre altele, micșorarea duratei de carantină dură; guvernul din Victoria a răspuns cu un ‘Nu’ categoric;
– Craig Tiley spune că AO nu ia în calcul o amânare;
– Confuzia vizavi de regulile de declanșare a carantinei dure persistă. Jucătorii susțin că nu au fost anunțați pe deplin de condiții. Organizatorii spun că au făcut totul cum trebuie.
– Sunt acum șase cazuri de coronavirus printre persoanele aduse cu avioane-charter; specialiștii australieni iau în calcul ca numărul lor să crească, inclusiv printre jucători.
După câteva zile grele, în care, pe rând, grupuri întregi de jucători au fost trimiși într-o carantină dură, iar câteva mesaje critice ale jucătorilor pe social media au crescut tensiunea la Melbourne, lucrurile par a intra într-o oarecare liniște. În sensul că jucătorii își văd înainte de carantină, fac tot ce pot cu ceea ce au, în vreme ce oficialii Australian Open au reiterat că nu se pune problema nici ca desfășurarea turneului de Grand Slam – sau a turneelor pregătitoare care-l precedă – să fie în pericol, dar nici ca regulile să fie îmblânzite.
Destui jucători par să fi acceptat până la urmă situația și încearcă să o gestioneze într-un mod cât mai constructiv posibil – cu postări și comentarii amuzante în Social Media. Unii par să realizeze că reacțiile lor inițiale nu au picat tocmai bine. Spre exemplu, Alize Cornet și-a cerut scuze într-un tweet pentru postările ei anterioare: „Comentariul meu a fost lipsit de tact, reacția voastră m-a făcut să înțeleg prin ce limitări și câte suferințe a trecut Australia. Sunt un pic neliniștită despre toate astea și mai bine ar fi să tac din gură”, a spus Alize, adăugând: „cu toții facem greșeli, și nu am vrut să vă rănesc sentimentele; nu fiți prea supărați pe mine, sunteți printre preferații mei”.
Nemulțumirile unora dintre sportivi n-au fost primite bine de o țară a cărei abordare în ce privește pandemia, poate cea mai dură și restrictivă din lumea liberă, a dat rezultate excelente în termen de vieți omenești salvate, incomparabile cu ce vedem în Europa sau în Statele Unite (sunt doar 33 de cazuri active în acest moment în Victoria). Particular în contextul în care australienii au investit enorm în eforturile de ospitalitate, transport și securitate pentru a organiza Australian Open în condiții cât mai aproape de normalitate.
Fanii și presa din Australia au reacționat destul de dur la adresa jucătorilor, iar asta riscă (sau ar fi riscat) să se transforme într-o problemă de imagine pentru cei din urmă – vizibilă, deocamdată, doar la un nivel superficial, când dai o tură prin comentariile pe care le primesc în Social Media.
Însă, pe de altă parte, o astfel de situație dificilă era foarte greu de evitat în primele zile de după sosirea jucătorilor în Australia. Partea bună este că, dacă aceste zile vor fi trecute cu bine, ceea ce ne așteaptă la celălalt capăt este o lună de tenis în condiții cât mai aproape de normalitate. Adică cu public și fără alte limitări frustrante. Asta a fost și scopul acestei carantine-filtru: ca jucătorii și turneul să poată funcționa ulterior cât mai normal cu putință. Diferența față de French Open și US Open de anul trecut este că Australian Open încearcă să țină un turneu ca în vremurile bune.
Iar ca să ajungă acolo, gazdele se arată inflexibile sub această presiune. Spre exemplu, cererile de îmblânzire a condițiilor de carantină, formulate în numele jucătorilor de către Novak Djokovic, au fost respinse de premierul statului Victoria. Lista înaintată de Djokovic ar cuprins propuneri precum reducerea perioadei de izolare a jucătorilor aflați în carantină dură, posibilitatea ca ei să-și poată vedea antrenorul sau fizioterapeutul (pe bază de testare suplimentară), și mutarea a cât mai mulți dintre acești jucători în locații private, dotate cu terenuri de tenis, pentru a facilita reîntoarcerea la antrenamente cât mai repede cu putință.
Sunt acum 72 de jucători și jucătoare în carantină dură (printre care și Sorana Cîrstea), după ce au fost descoperite un total de șase cazuri de coronavirus din cele trei zboruri charter cu care cei 72 de jucători au zburat în Australia (niciunul dintre cele 6 cazuri nu este jucător). Cei 72 trebuie acum să nu iasă din camere timp de 14 zile, timp în care colegii lor se pot antrena câte 5 ore pe zi, ceea ce va duce aproape inevitabil la o discrepanță de pregătire. De notat că Djokovic nu este în izolare dură la Melbourne, ci la Adelaide, într-un grup restrâns, din care mai fac parte Simona Halep, Serena Williams, Naomi Osaka, Rafael Nadal și Dominic Thiem – grup a cărui constituire separată a fost, de asemenea, criticată de către unii jucători, care au comentat că cei șase au mai multe beneficii decât restul.
Însă autoritățile au fost de neînduplecat la scrisoarea lui Djokovic. „Oamenii sunt liberi să propună liste cu cereri, însă răspunsul este nu. Știu că au existat unele nemulțumiri din partea jucătorilor, însă regulile li se aplică și lor, așa cum li se aplică tuturor. Cu toții au fost informați în ce privește regulile de aici, iar venirea lor presupune acceptarea acestor reguli. Nu există un tratament preferențial aici”, a spus Daniel Andrews, premierul din Victoria. Până și Prim-Ministrul Australiei, Scott Morrisson, a intervenit. Pe de o parte, a lămurit nemulțumirile populației (au fost voci care s-au plâns că jucătorii au fost lăsați să intre în Australia, pe când cetățeni australieni sunt încă rămași peste granițe, acestea fiind de facto închise): „Nimeni nu e împiedicat să se întoarcă acasă din cauza Australian Open”. Pe de altă parte, el a spus că e timpul să se joace tenis: „Guvernul din Victoria a decis că poate aproba condițiile de desfășurare ale AO, iar acestea au fost agreate. E timpul ca oamenii să respecte regulile, să urmeze carantina și să joace tenis. Vor fi bine plătiți pentru asta”.
Iar Emma Cassar, comisarul carantinei de Covid-19 în Victoria și cea care ia deciziile finale în ce privește regulile cărora li se supune Australian Open, a răspuns fără echivoc: „Absolut nu. Înțelegem că 14 zile în cameră e foarte greu. Dar nu ne asumăm riscuri în ce privește siguranța comunității”. Ea a menționat și la ce se supun jucătorii care încearcă să încalce regulile: o amendă de până la 20.000 de dolari, sau, în ultimă instanță, transferarea într-un complex cu pază de poliție la ușă.
Este nevoie de aceste condiții dure, spune epidemiologul Catherine Bennett, citată de The Australian, pentru că e posibil ca mulți jucători să fie, de fapt, purtători ai virusului. Deși au fost testați negativ la sosirea în Australia, ei ar putea avea teste pozitive în următoarele zile, ținând cont de perioada de incubație a virusului – motiv pentru care protocoalele stricte din Melbourne rămân necesare. „Am știut mereu că există acest risc, ca virusul să fie adus cu acele avioane. Avem această situație care acum trebuie gestionată cât mai bine pentru siguranța jucătorilor și a tuturor”.
Aceste reguli de carantină au fost cele în dispută, asupra lor planând o confuzie care a contribuit la toată această stare a lucrurilor. Unele jucătoare (Belinda Bencic, Sorana Cîrstea) au spus că regulile pe baza cărora au luat decizia de a merge în Australia au fost înlocuite cu altele noi la sosire, mai dure, pe care nu le-ar fi acceptat dacă ar fi știut din timp despre existența lor. Faptul că atrag atenția asupra dificultăților de a-și mai face meseria nu implică, firește, o lipsă de respect pentru eforturile australienilor. Dincolo, oficialii, incluzându-l aici și pe Andrews, spun că acest lucru nu este real și că au existat multiple brief-uri pentru jucători.
Craig Tiley, directorul AO: „Condițiile se schimbă mereu, e mereu un risc, dar am făcut clar încă de la început că va fi un risc de a avea un caz pozitiv, situație în care va trebui să se intre în 14 zile de izolare, că va fi un risc de a fi contactul direct al cuiva din avion, sau că va fi un risc ca toată lumea să fie un contact direct. Nu știi niciodată ce decizie trebuie să luăm, până când situația respectivă se întâmplă în realitate. E neplăcut că suntem într-o astfel de situație acum, pe care trebuie să o gestionăm în acest fel. E o situație grea, dar facem tot ce putem ca jucătorilor să le fie mai bine, și de aceea am insistat să avem 8-9 zile între finalul carantinei și startul Australian Open”.
În această perioadă de 8-9 zile vor avea loc la Melbourne o serie de turnee: două turnee ATP 250, ATP Cup, două turnee WTA 500. E însă greu de crezut că jucătorii care vor ieși din carantina dură vor putea, două zile mai târziu, să joace meciuri oficiale în aceste turnee. Organizatorii spun că decizia va fi la latitudinea jucătorilor.
Startul Australian Open rămâne însă fixat pentru 8 februarie, deși au existat voci care au propus amânarea cu încă o săptămână. „Nu, plănuim să începem pe 8 februarie. Avem această perioadă între finalul carantinei și 8 februarie. Așteptăm să primim fanii în tribune; vânzările de bilete merg bine, avem două săptămâni de tenis grozav în fața noastră, iar intenția noastră e să continuăm cu aceste date”.
Dacă va reuși cu planul său de „aproape-normal”, Australian Open ar fi un succes incredibil de încurajator și pentru alte domenii sau industrii. Într-o perioadă în care marile evenimente cu public la nivel global continuă să se amâne, în așteptarea unei îmbunătățiri prognozată să apară undeva spre vară, AO ar deveni primul mare eveniment mondial care se desfășoară cu o audiență aproape de cifrele obișnuite. E încă un motiv pentru noi toți să le ținem pumnii jucătorilor și organizatorilor.
Foto: Profimedia
Susține jurnalismul 30-0 în noul an
Fă-ți abonament pe un an la 30-0+ ca să susții 30-0 și proiectele noastre și ai acces la conținut exclusiv, dedicat abonaților, plus alte surprize.
Toate încasările sunt investite în menținerea și dezvoltarea produselor jurnalistice premium ale 30-0 și Lead.ro.
Poți să sprijini 30-0 și proiectele noastre și cu o comandă din Shop-ul 30-0.
Susține-ne ca să putem face mai mult conținut valoros și să avem un impact mai mare!
IBAN RO51RNCB0079145659320001
Asociația Lideri în Mișcare,
Banca Comercială Română
