Pentru Simona, Mertens a fost pachetul ideal pentru o optime de Slam: o adversară solidă, o mică poliță de plătit, un nivel ridicat, cât să pună adrenalina în mișcare
Următoarea oprire, Anet Kontaveit, care a trecut azi într-un meci rollercoaster de Iga Swiatek. Kontaveit a avut 5-1 în decisiv, dar poloneza a reușit să egaleze. Acest detaliu arată una din slăbiciunile care pot fi speculate ale estonienei
N-a fost simplu meciul cu Mertens. Noroc că, după cum bine a zis Adrian într-una din discuțiile noastre, Simona și-a adus ”versiunea de Slam”. După cum bănuiam, a contat mult și finala de la Doha, la care ea a și făcut referire la interviul de pe teren: ”Am condus cu set și break atunci și am pierdut, așa că acum știam că trebuie să rămân concentrată la fiecare punct.” Se explică astfel mimica absolut criminală pe care a avut-o după câteva ratări din acel game lung de la 4-4 din setul doi, când s-a ambiționat să-i facă rebreak lui Elise și a reușit la a cincea șansă. Ca de obicei, Simona nu dezamăgește în meciuri de revanșă.
Cu siguranță Mertens știa că are o sarcină grea contra Simonei. Tactic, singura ei șansă ei era să joace repede, să lovească agresiv și să riște prima. A fost clar din cum a jucat că obiectivul ei era să nu intre în schimburi lungi, căci ieșea din zona ei de confort și intra în a Simonei. Dar se știe că acest tip de joc ”first strike” oferă, la pachet cu recompense mari, și riscuri pe măsură - mai ales că Elise are o oarecare discrepanță între latura dreaptă, foarte solidă, și rever, mai puțin constant. Deseori, când Simona reușea să lungească schimbul dincolo de patru lovituri