Medvedev e de neoprit și pentru Tsitsipas, pe care-l domină în H2H. Dar Medvedev e, la rândul său, dominat de Zverev, pe care-l întâlnește în finală la Shanghai

Pentru prima dată din 1999 încoace (Hamburg), un turneu Masters a avut patru semifinaliști sub 24 de ani – toți jucători care au confirmat mai mult sau mai puțin, de la care se așteaptă mult în viitorul apropiat, cu stiluri de joc și personalități complet diferite. Ziua semifinalelor de la Shanghai 2019 a fost ziua acestei noi generații care nu de puține ori a fost certată că nu confirmă, că nu se ridică la nivelul celor mari și de la care se așteaptă enorm în anii următori. 

Semifinalele n-au fost din cale afară de spectaculoase. Nici nu aveau cum să fie, dacă ne gândim la energia (mai ales cea mentală și emoțională) pe care toți patru, dar mai ales Stefanos Tsitsipas și Alexander Zverev, au trebuit să o consume pentru a-i depăși pe doi dintre cei mari jucători pe care i-a dat tenisul masculin. Nu e ușor ca după astfel de partide să te remontezi, regrupezi și să începi un nou meci la aproape 24 de ore cu adversari care mai de care mai diverși, gata să profite de orice mică vulnerabilitate. 

Singurul care a reușit aceste lucruri cu succes a fost Alexander Zverev, care a confirmat victoria cu Roger Federer, cu o alta, 6-3, 6-4 cu Matteo Berrettini. Cu un procentaj de 89% la punctele câștigate cu primul serviciu, fără să înfrunte vreo minge de break și cu doar o dublă greșeală (aspect important, având în vedere problemele pe care le-a avut neamțul tot anul la acest capitol), Zverev avansează în a șasea finală Masters a carierei și mai face un pas masiv către calificarea la Turneul Campionilor. 

Adversar în finală îi va fi nimeni altul decât Daniil Medvedev, cel mai în formă jucător al momentului, care a obținut a cincea victorie consecutivă în fața lui Tsitsipas, 7-6, 7-5, calificându-se astfel în a 9-a (!) finală a acestui sezon. E a treia finală Masters consecutivă pe care Medvedev o reușește după Montreal și Cincinnati și a șasea la rând în total: Washington, Montreal, Cincinnati, US Open și St. Petersburg. În felul acesta, Medvedev își continuă anul absolut impresionant și își menține dominația asupra grecului, cu care are un match-up tare favorabil lui. 

Tsitsipas a vorbit, de altfel, înaintea semifinalei despre ce anume complică lucrurile pentru el atunci când îl are în față pe Medvedev, spunând, printre altele, că rusul e tipul de adversar care “te poate face să ratezi fără să înțelegi de ce ai ratat”. Tot el mai povestea că ceea ce a dus la acest H2H  dezechilibrat (5-0 acum) e modul complet diferit de a juca a lui Daniil: ruperi de ritm, fără unghiuri pe care să le poată exploata, combinația de lovituri plate și moi. Sau, tot în cuvintele lui Tsitsipas, un tenis „ciudat”, care îl face să se afunde pe măsură ce meciul înaintează. 

Precum în meciul cu Felix Auger-Aliasime, jucător pe care l-a învins în premieră la Shanghai și despre care spunea că s-ar putea să nu-l bată niciodată, Stefanos a înțeles că în acest match-up nefavorabil multe lucruri depind de el, drept pentru care a pornit în această semifinală cu gândul de a aduce pe teren un Stefanos fresh, nou, capabil să joace cel mai bun tenis al său. „Medvedev are un tenis foarte diferit față de majoritatea jucătorilor împotriva cărora am jucat anul acesta. Este un jucător foarte mental. Mâine (n.a. azi) va fi o nouă provocare pentru mine. Sper să mă simt bine, sper că va fi un nou Stefanos pe teren, capabil să joace cel mai bun tenis al său, să joace inteligent și să-l facă pe el (n.a. Medevedev) să joace în afara zonei sale de confort”, și-a încheiat Tsitsipas micul preview. 

În vreme ce Tsitsipas căuta tot felul de soluții, Medvedev a fost franc înaintea meciului, fără prea multe explicații: „Încerc să găsesc un punct slab al adversarului și apoi insist asupra lui până când cedează”. 

Așadar, înaintea primei semifinale întrebările erau: cum va reuși Tsitsipas să-l scoată din zona de confort pe Medvedev? Cum va rezista tenisul complex și nuanțat al grecului în fața tenisului ordonat și atât de solid al lui Daniil? Și ce va aduce nou Tsitsipas?

Noutatea pe care Tsitsipas a adus-o un timp a fost agresivitatea sporită. Mai incisiv, cu accelerări mai dese, cu o viteză crescută la primul serviciu și încercând să-l surprindă cu veniri la fileu și servicii-voleu.

Multă vreme, planul a avut efectul dorit: i-a luat din timpul de reacție rusului și l-a scos ușor din zona lui de confort, obligându-l să răspundă ritmului primit – adică ceva nu îi place neapărat, drept dovadă înfrângerile suferite anul ăsta la Kyrgios (două la număr) și Nadal (tot două). Însă marea problemă care apare atunci când joci ceva ce nu îți e neapărat și natural (Tsitsipas e mai degrabă un jucător creativ, cu influențe agresive) e dată de consistență și siguranță. Cât poți rezista jucând așa? Cât de sigur poți fi în execuții în momentele de mare încărcătură? 

Tsitsipas a rezistat timp de un set, set în care diferența a fost făcută de doar două erori ușoare (dar forțate de adversar), venite exact când avea nevoie de tenisul lui cel mai bun: la 4-5 în tiebreak. Obosit, atât mental cât și fizic după meciul extraordinar de ieri cu Djokovic, și având în față un adversar atât de clar în decizii și speculativ, Tsitsipas nu s-a mai putut ține de plan, iar cu o mică excepție (a reușit un break la 4-5), totul a mers doar către Daniil în setul doi.  

Asta nu scade din meritele rusului. Ce e fascinant la Medvdev ca privitor, dar derutant pentru adversar, e selecția loviturilor absolut incredibilă: dacă îi permiți să o pună în aplicare și îl lași să țese tot felul de pânze în jurul tău, ajungi să fii surprins de absolut toate mișcările pe care le încearcă pe terenul de tenis. Toate acele treceri de la injecții de forță la lovituri moi și încărcate cu top spin, respectiv loviturile din alergare sau schimbările rapide și în viteză de direcție nu i-au oferit grecului ritmul dorit ci l-a pus tot timpul să ghicească ce urmează, fără a-și pregăti atacurile. Meciul de azi, dar și celelalte patru meciuri, sunt un bun exemplu de cum arată o partidă în care un jucător e tot timpul cu un pas în fața celuilalt. 

Punctul slab pe care Medvedev l-a găsit și-l exploatează la Tsitsipas e reverul; aproape 90% din meci, rusul i-a servit pe rever, iar în raliurile prelungite, reverul îi era atacat până când obținea o minge suficient de scurtă pentru ca mai apoi să schimbe în lung de linie, o zonă pe care Daniil o stăpânește foarte bine. E important însă de precizat că această pistonare a reverului Medvedev nu o face precum Nadal, de pildă, care-și toacă mărunt și insistent adversarii dacă observă că are o vulnerabilitate pe această parte. Daniil încearcă să-l țină pe Tsitsipas în șah, fără a-l obișnui cu vreo lovitură, dar totul petrecându-se în jurul reverului. 

Exemplu: Medvedev a salvat la 4-4 în primul set trei mingi de break consecutive servind spre reverul grecului și alternând tot timpul loviturile. Două-trei lovituri fulgerătoare spre rever, o schimbare de direcție în lung de linie cu forehandul; un duel forehand-forehand, urmat de schimbare spre reverul lui Tsitsipas, care l-a surprins și l-a făcut să lovească dezechilibrat. De asemenea, când s-a ajuns în tiebreak, punctele decisive, care i-au adus setul rusului, au venit urmare a două erori (forțate) consecutive a lui Tsitsipas cu reverul. 

Zverev și Medvedev se vor lupta, așadar, pentru încă un titlu Masters și, poate cel mai important lucru de notat despre această finală e faptul că rusul nu l-a învins niciodată până acum pe Zverev. Așa cum Medvedev îl domină pe Tsitsipas, Zverev are un record pozitiv asupra lui, câștigând toate cele patru meciuri jucate, cu doar un singur set pierdut. Va conta forma și moralul bun pe care îl are în acest moment Medvedev, cu 16 seturi câștigate la rând și șase finale consecutive? Sau va cântări mai mult jocul rusului, respectiv matchup-ul, care se pare că îi convine lui Zverev de minune? Totuși, nu trebuie uitat că toate cele patru meciuri au avut loc într-o perioadă în care Medvedev nu strălucea neapărat. 

Și, de asemenea, nu trebuie uitat nici faptul că Medvedev știe cum să răspundă provocărilor în cel mai bun mod cu putință. Ce înseamnă asta? Că ne așteaptă o finală cel puțin interesantă, cu potențial de meci mare. 

Best Seller în 30-0 Shop!

Chill e cuvântul anului. Iar titlul Simonei de la Wimbledon e performanța anului. Noul tricou 30-0 salută starea de spirit a Simonei 😉

Comandă Chill Year din Shop-ul 30-0! Disponibil în trei variante de culori.

• 

•