Simona Halep vs Serena Williams, preview: În ce formă și context ajung cele două rivale la meci și ce trebuie să facă fiecare pentru victorie

 

1. Context. Cum ajung Simona și Serena la acest meci.

Camelia:

Simona ajunge intrată în priză. A avut de toate până acum: un asediu în care a rezistat eroic, un meci controlat inițial care i-a scăpat din mână și pe care l-a întors pe ultima sută, și o victorie clară de la un cap la altul. E bine că a avut-o pe Kanepi în primul tur și pe Venus în al treilea, pentru că va avea nevoie de aceleași abilități contra Serenei. Fizic, a avut o problemă la coapsă în meciul doi, pe care a catalogat-o drept minoră. Deși a avut bandaj în meciul trei, deplasarea a părut neafectată. La conferință, Simona a părut conștientă de miza meciului, dar neintimidată de aura adversarei. Acum, una e sala de conferințe și alta e câmpul de luptă, dar la nivel de declarații, Simona nu a părut nici prea speriată, nici prea nonșalantă.

Serena vine după trei meciuri pe care le-a câștigat încă de la serviciu și retur. N-a pierdut niciun set și nu a lăsat mai mult de două gameuri pe set adversarelor (Maria, Bouchard, Yastremska). E mai fit decât la US Open și are în continuare ca obiectiv egalarea celor 24 de Slamuri ale lui Margaret Court. Este motivată, iar h2h-ul cu Simona nu-i dă motive de neliniște. Nu sunt sigură dacă faptul că nu a fost testată până acum e un avantaj sau un dezavantaj pentru ea. Se pot aduce argumente pentru ambele. Dar înclin să cred că e un lucru bun să-și conserve energia – un Slam e lung și oboseala se adună exponențial spre sfârșit.

Este un context bun pentru ambele: Simona cred că e destul de mândră că a ajuns până aici în condițiile date, iar Serena nu are alt stres decât cruciada ei personală după #24. Poate Serena să fie un pic mai presată, că ceasul ei ticăie mai repede decât al Simonei. Dar pe de altă parte, o Serena stresată nu știi cum se va comporta: are ceva de demonstrat și mătură totul în calea ei sau se dezintegrează ca la USO?

Radu: 

Spre deosebire de ultimele lor întâlniri, meciul le găsește în poziții diferite. Va fi primul meci în care Serena nu se mai află în poziția de jucătoare dominantă și cu mare încredere – dată de poziția de lider mondial, victorii, titluri – așa cum a fost în toate cele nouă meciuri jucate până acum cu Simona. Din start, lucrurile astea îi aduceau un confort cu care știa cum să jongleze.

Acum, Simona este liderul și jucătoarea care are în spate multă încredere. E tipul ăla de încredere pe care ți-o aduce un Slam câștigat și pe care Simona n-a avut-o în ultimele meciuri cu Serena. De fapt, situația se inversează acum: Serena e jucătoarea care încearcă să vină din urmă, Simona e deja acolo.

Ceea ce echilibrează foarte mult partida este lipsa meciurilor pentru Simona și o mult mai bună pregătire fizică a Serenei (comparativ cu 2018). Dar și faptul că Serena a intrat deja în turneu destul de bine, chiar și fără a fi neapărat testată. Și, deși Williams a jucat foarte puțin în ultimele 12 luni, are câteva meciuri bune jucate. Dacă acest meci ar fi avut loc, de exemplu, anul trecut înainte de US Open, sau chiar la US Open, balanța ar fi înclinat categoric în favoarea Simonei. De atunci, lucrurile nu s-au schimbat fundamental, dar s-au echilibrat: progresul Serenei e evident față de 2018, iar Simona încă nu se află la capacitate maximă din punct de vedere fizic.

Adrian: 

Este un meci superb pe hârtie și sunt puține motive să credem că nu va fi la fel și pe teren. Se pot face o sumedenie de conexiuni captivante: de la palmaresul celor două la dinamica pe care au cunoscut-o carierele lor în ultimii ani, dar mai ales evoluția recentă a nivelului lor de joc. Pentru că, la urma urmelor, după ce prima minge se va fi lovit, totul se va reduce la cât de bine se va simți și va simți fiecare mingea. Cât de bine va executa fiecare. Cine va fi mai conectată la tensiunea unui meci de Slam.

Iar aici avem primul motiv să credem că meciul vine într-un context oportun. Camelia a explicat deja mai sus foarte clar de ce pentru Simona e nemaipomenit că a fost testată strașnic în primele două tururi, până într-acolo încât ne-am bâțâit serios la 2-4 în decisiv în turul al doilea. Dar astfel de meciuri sunt o comoară ascunsă; după ce le treci cu bine, capeți încredere în tine și în posibilitățile tale. Ai fost testat și ai rămas în picioare. Și am văzut deja în turul al treilea cum Simona a ridicat deja dramatic nivelul. Nu e prima oară când face asta; probabil, nici ultima.

Nu sunt un fan al tragerilor prea ușoare pentru favoriții mei, trageri în care să întâlnești jucătoare care nu cred că te pot bate; biata Angelique Kerber stă mărturie. După ce pe toate forumurile ai putut găsi fani români exasperați de norocul lui Angie, ea s-a clătinat și s-a dus de-a berbeleacul când a dat de prima adversară care a crezut că o poate bate. Serena n-a întâlnit, la rându-i, pe nimeni care să-i dea o replică solidă măcar, cu atât mai puțin pe cineva care crede că o poate bate: Maria, Bouchard și Yamstremska au intrat toate timorate până peste cap. Simona nu doar că vine cu un alt nivel de tenis, ci acum crede că e capabilă să câștige un astfel de meci. Mai important, acum crede că aparține, că ocupă locul 1 meritoriu și că e al ei. Și nu mai e timorată de renumele adversarei.

Aici, apropo, ne-a scăpat tuturor această declarație a Serenei, făcută sâmbătă: “I don’t feel like I’m there yet. I feel like I’m still getting there.” (Nu mi se pare că sunt încă la nivelul cel mai bun, simt că sunt încă în procesul de a-l atinge).

De când s-a întors, Serena a avut câteva momente de tenis bun, dar a clacat în meciuri cu jucătoare tari, în formă, care au înfruntat-o, care n-au clipit, care au crezut că pot să o bată în acel moment: Kerber, la Wimbledon (la fel, după un traseu înșelător al Serenei), Naomi Osaka, la US Open.

Asta nu înseamnă că același lucru se va întâmpla automat și luni dimineața, când, apropo, se joacă o optime de finală, deci încărcătura emoțională e, oricum am da-o, mai mică decât într-o finală (deci mai puține motive pentru  Serena să se crispeze). Unde vreau să ajung e că ar trebui să comparăm această întâlnire cu precedentele lor meciuri. Cel mai recent, care datează din 2016, și a fost tot la jumătatea unui Slam (sferturile la US Open) a adus pe teren o Serena mult mai bună decât versiunea de acum și o Simona mai puțin bună decât versiunea actuală. Rezultatul a fost că americancei i-a fost greu și că s-a desprins în decisiv, dar după ce Simona i-a dat tot ce a avut și ceva în plus  – în consecință, Serena n-a mai avut nimic de oferit în semifinale, când Pliskova a bătut-o destul de net.

Radu are o observație foarte bună, e primul Serena vs Simona în care rolurile sunt inversate; nu cred, însă, că Serena suferă după lipsa locului 1. Sportivii ca ea nu au nevoie de un clasament ca să le dea siguranță; ei cred oricum că sunt cei mai buni din lume. Mai degrabă, ce e relevant din aceste roluri inversate e nivelul actual al Simonei.

Serena e de departe cea mai titrată jucătoare din lume, dar reputația ei nu mai e suficientă ca să o adoarmă pe Simona. Românca va aduce în joc propria-i mândrie, noua ei liniște căpătată după îndelungi încercări și multiple lovituri încasate, lovituri despre care nu s-a sfiit să vorbească deschis în public, câștigându-și astfel acest zen. Și în plus, e privită drept outsideră nu doar în acest meci, ci și în turneu, prin prisma traseului infernal pe care-l are; Simona nu a mai fost outsider în ultimii doi ani.  Cu puțină presiune pe ea, Simona are prea puține lucruri de pierdut, dar numai de câștigat din acest meci.

E un meci fascinant între liderul mondial și foarte probabil cea mai bună jucătoare din toate timpurile. El nu decide nimic altceva decât un loc în sferturi, deci trebuie privit în niște limite rezonabile. Și dacă se termină rău, pentru Simona sezonul abia a început, iar în Australia a obținut deja mai mult decât ne-am fi închipuit majoritatea, la cum arătau lucrurile când a plecat la drum. E sănătoasă – e tot ce contează – și va mai câștiga lucruri anul acesta. Are, însă, oportunitatea ca Simo să mai bifeze o căsuță importantă: să o bată pe o Serena aflată la un nivel bun, într-un meci  de Grand Slam.

2. Matchup. Cine ce va trebui să facă pentru a câștiga meciul

Camelia:

Aici e simplu. Simona va trebui să servească suficient de bine cât Serena să nu închidă discuția de la retur. Și să returneze suficient de bine cât Serena să nu închidă discuția de la serviciu. Într-un cuvânt, Simona trebuie s-o oblige pe Serena să joace: cu cât mai multe schimburi și cu cât mai lungi, cu atât mai bine. Invers, Serena, are interesul să nu facă asta.

Simona are un serviciu îmbunătățit la acest AO, dar rămâne de văzut dacă va ține în fața returului Serenei. Partea mai puțin bună pentru noi e că Serena nu a avut mari probleme în a neutraliza serviciile primelor trei adversare, iar acestea au avut toate o viteză medie a primului serviciu mai mare cu 10 km/h o decât a Simonei. Culmea, Yastremska a servit mai tare chiar decât Serena pe al doilea (cu 10 km/h). Nu a contat prea mult.

Radu: 

Cred că punctul de la care trebuie plecat este acela că meciul nu va seamăna cu cel din turul trei. La acest moment, armele Serenei rănesc mult, mult mai mult decât armele lui Venus. De la serviciu, la retur, la loviturile din câmp. Iar marea diferență în cazul Simonei este și de abordare a meciului. Pe Venus a mai învins-o recent categoric, știa asta și a contat mult, lucru recunoscut și de ea la finalul meciului.

Serena va încerca să scurteze punctele pe cât de mult posibil, drept pentru care va pune mare presiune la retur, astfel încât să închidă socotelile rapid, fără a fi atrasă în raliuri prelungite. Poate face asta, ne-a arătat-o de atâtea ori. Dar și Simona îi poate amenința serviciul; este cea mai bună jucătoare de retur din circuit, am văzut-o cu Venus cât de bine a returnat serviciile de 180-185 km/h și cred că acela a fost un bun antrenament pentru ce va urma mâine.

În cazul Simonei, două detalii sunt importante: serviciul (va avea nevoie de un procentaj foarte bun la primul serviciu) și poziția în teren. Dacă va reuși să rămână tot timpul cu pasul în față și gata de atac, astfel încât să o țină permanent în mișcare pe Serena, lucrurile vor deveni mult mai clare pentru ea. În felul acesta, va putea avea inițiativa și ar putea profita de deplasarea greoaie a Serenei.

Meciul cu Garbine Muguruza de la Paris e un bun exemplu în acest sens: faptul că a refuzat să fie împinsă (iar când a fost împinsă, s-a regrupat rapid) i-a permis să dețină controlul și a obligat-o pe Garbine să răspundă ritmului impus de ea – ritm pe care Muguruza nu l-a putut susține.

Adrian

„Trebuie să o oblig să se miște și să dau tot ce pot”, a făcut Simona preview-ul. „N-o să exagerez cu gândurile în ce privește meciul, pentru că nu e nimic de gândit: doar să ies pe teren și să joc natural, cu încredere”. Simona știe că nu-s multe lucruri de planificat. Trebuie să-și protejeze serviciul, mai ales pe al doilea, să returneze foarte bine și, cum a spus toată lumea deja, în frunte cu Simona, să lungească schimburile până în punctul în care ajunge să poată prelua controlul. Apoi, firește, să nu ajungă să lovească din dreptul semnului unde scrie Melbourne.

Ar fi ideal ca forehandul ei mult îmbunătățit să aibă o zi bună, iar reverul în lung de linie să nu se sfiască să apară. Iar când ocazia se va prezenta, Simona să nu ezite să urce la fileu, unde a avut cifre foarte bune în acest turneu. Ar adăuga un element de surpriză pentru Serena.

Faptul că se joacă în Australia, un loc unde Simona a servit foarte bine în ultimii doi ani, și nu în condițiile mult mai lente de la US Open ar trebui să fie îmbucurător.

Vom fi, așadar, cu ochii pe două dinamici: una serviciu vs retur, alta, cea de pe baseline. Fiecare va căuta să-și impună punctele forte, una să scurteze, alta, să lungească punctele. Simona mai are și opțiunea de a face, pe cât posibil, meciul foarte fizic. Să-l lungească, să-l bage în decisiv, să-l ducă și în trei ore, dacă e nevoie.

 

3. Cine va câștiga?

Camelia: 

Dacă ambele joacă în continuare la nivelul de până acum, cu cât meciul durează mai mult, cu atât cresc șansele Simonei. Desigur, se poate întâmpla orice, că nu ne uităm de ieri, de azi la tenis, dar trendul indică către victoria Serenei dacă se joacă doar două seturi. Și dacă se joacă trei, asta nu înseamnă victorie automată pentru Simona. Oricum ar fi, sper să nu se repete scenariul de la USO 2016, când Serena a învins-o pe Simona cu chiu cu vai și apoi Pliskova a cules roadele în turul următor.

Radu: 

Simona în trei seturi

Adrian: 

Am spus deja de la început, dar și în alte ocazii, că o văd pe Simona în acel scenariu în care poate merge până la capăt în acest turneu.

Să ne înțelegem, meciul rămâne unul teribil de greu, indiferent de vârsta Serenei sau de contextul acesteia. Cred însă că Simona are în ea ce-i trebuie pentru a răzbi luni dimineața. Cred, de fapt, că în continuare e mai puternică și mai capabilă de lucruri mari decât o credem sau decât îi dăm credit.

Din toate scenariile posibile, m-ar mira doar cel în care Simona să nu găsească câtuși de puțin o cale de a intra în meci. Dacă o va face la un moment dat, are șanse bune să treacă prima linia de sosire. Mă gândesc că vom avea un meci nu precum cele două din Singapore 2014, ci mai degrabă asemănător cu cele de la Miami 2015 și US Open 2016, dar de data asta cu un deznodământ diferit.

4. Cum vezi restul turneului? Dacă ar fi să îți revizuiești pronosticurile anterioare, cu cine mergi acum pentru cele două titluri?

Camelia:

Eu la fete am cam ratat ținutele, spre deosebire de băieți, unde m-am descurcat mai bine (sorry, Fedfans). Naomi, pe care am dat-o surpriza negativă, e bine mersi, iar Bianca, surpriza mea plăcută, a ieșit în turul doi. În loc, putem s-o declarăm liniștiți surpriza turneului pe Danielle Collins, care a expediat-o înapoi în Polonia (heh) pe Kerber, pronosticata mea campioană. E clar, nu prea știu mare lucru despre tenisul feminin. Parcă văd că Simona o bate pe Serena ca la Singapore doar că să mă facă să par ageamie cu toate analizele mele. Dacă e așa, nu mă supăr, primesc și semnez. Cât despre cine iese campioană… n-am nicio idee. La cum arată tabloul acum, cu excepția a două-trei nume, toate ar fi în stare. La băieți, rămân cu Novak – nu mi-a dat motive de răzgândire.

Radu:

Am pierdut-o pe Angie Kerber, dar am rămas cu Novak Djokovic. În continuare, Novak are o foarte mare șansă la titlu aici, acum poate și mai evident după o primă săptămână de competiție în care tenisul lui a arătat foarte bine; a mai avut mici scăpări, dar s-a redresat impresionant. Și nu l-aș scoate deloc din calcule nici pe Rafa Nadal.

La feminin cred că învingătoarea  se va alege din secțiunea de tablou a Simonei. Cum am dat-o învingătoare în meciul de mâine, o voi da învingătoare și aici.

Și tot la pronosticuri, mă bucur că încă îi mai am pe Ash Barty și Stefanos Tsitsipas, ca fiind surprizele turneului – amândoi cu depășit prin calificarea în sferturi o bornă tare importantă, și asta în fața unor adversari deloc facili.

Adrian: 

La surprize și upset victims am rezultate mixte: am intuit eliminările timpurii suferite de Sabalenka, Wozniacki și Thiem, dar Donna Vekic și Stan Wawrinka nu au fost surprizele turneului. Nu cele plăcute. Predicția mea de campion la masculin a ieșit, așa că rămân cu ideea din articolul anterior, anume că Rafael Nadal „nu va ieși din turneu decât accidentat sau bătut de cineva capabil de trei ore de tenis stelar”. Cred că e posibil să fi venit, în sfârșit, vremea lui Rafa în Australia, după ani la rândul în care a soarta a fost mereu inventivă în ce privește accidentările lui.

Selecția mea de campioană, pe care, evident, mi-o păstrez, e în turneu și să sperăm că va fi și de mâine încolo.

Altfel, turneul evoluează interesant. Jumătatea de tablou a Simonei n-ar putea fi mai încărcată decât este. Dincolo, e o oportunitate pentru toată lumea, dar mai ales pentru Petra Kvitova. La masculin, Rafa ar trebui să treacă de oricare dintre cei rămași. Djokovic ar trebui să fie un pic încercat, măcar, de Medvedev, și va fi captivantă semifinala lui cu Zverev. „If they get there”, vorba lui Bernie Tomic.

 

***

NOU! Tricou Grand Slam Life. Disponibil acum pentru precomenzi în Shop!

Tricoul inspirat din viața fanului de tenis, organizată în jurul celor patru mari turnee de Grand Slam, turnee găzduite de patru orașe electrice și cosmopolite. Poartă cu tine spiritul din Melbourne, Paris, Londra sau New York!

Disponibil pentru precomenzi AICI.