Simona pierde din nou cu Kerber, calificarea în semifinalele Turneului Campioanelor se decide în ultima etapă

Simona Halep a pierdut în două seturi meciul cu liderul mondial Angelique Kerber, 6-4, 6-2. După un start lent, Simona a restabilit echilibrul la jumătatea setului întâi, dar deși părea că poate face break-ul când conducea cu 4-3, per total a plătit prețul erorilor neforțate în momentele importante. Un total de 35 de erori neforțate ale Simonei, mai mult de dublu față de Kerber (16), erori care nu au putut fi compensate de cele 24 de lovituri direct câștigătoare reușite de româncă. „Felicitări Simonei, e întotdeauna o adversară foarte grea”, a spus Kerber la interviul de pe teren.

Calificarea Simonei se va decide în ultima etapă: la acest moment, deși cu două victorii, nici Angelique Kerber nu este 100 la 100 calificată, după ce Madison Keys a învins-o pe Dominika Cibulkova, 6-1, 6-4. Ambele locuri calificante se decid în ultima etapă, joi, când Simona o întâlnește pe Cibulkova (de la 11, ora României), iar Kerber pe Keys. 

Scenariile de calificare:

***

Ne-am fi așteptat la un meci lung de trei seturi, dar ne-a fost livrat unul expeditiv, cu un scor net. Ne-am fi dorit un repeat Montreal, dar am primit un Wimbledon reloaded, cu ceva accente de Cincinnati. Ne-am gândit imediat că o înfrângere aducătoare de semne rele, dar, de fapt, rămâne un meci din grupe, la capătul căruia niciuna dintre cele două jucătoare nu e nici calificată, nici eliminată; dar păstrează șanse destul de mari de a confirma pronosticul de dinainte de grupe, acela al calificării la braț în semifinale.

Până acolo, povestea acestui meci e simplu de spus. Intrată mai bine în turneu, Angelique a intrat mai bine și în meci. Liderul mondial spusese, imediat după victoria cu Cibulkova, că e un rezultat care îi dă mare încredere, mai ales raportat la cum fusese sezonul asiatic pentru ea, iar asta s-a văzut pe tot parcursul meciului. Dacă aruncăm introducerile și păstrăm esența, Kerber a fost mai constantă, și-a scurtat la maxim căderile și a câștigat punctele care contau. A fost, de fapt, acea Kerber care a dus la capăt două turnee de Grand Slam anul acesta, cea care a mai jucat finala la un al treilea și a mai ajuns și în finala pentru aurul olimpic.

La rândul ei, Simona a descris singură ce a tras-o în jos azi: „O zi proastă. Am greșit foarte mult. Trebuia să fiu mult mai controlată cu loviturile, să nu dau toate mingile chiar așa. Faptul că a scos destul de mult probabil că m-a și făcut să mă grăbesc, să dau decisiv. N-am simțit prea mult cu dreapta și cred că acolo a fost diferența. A meritat să câștige. Accept înfrângerea și aștept să merg mai departe cu turneul.„

Apropo de punctele care contau, cât de important a fost acel forehand în lung de linie de la 3-4, când Simona, care revenise frumos în meci, limpede, coerent și ordonat, avea minge pentru un alt break și amenința cu desprinderea. La acel moment, meciul parcă se juca mai degrabă în condițiile româncei, care anulase relativ ușor startul defavorabil de set. Dar acel forehand a mușcat adânc din linie, breakul a fost salvat, Simona a oftat adânc și și-a lăsat capul într-o parte și de acolo, treptat, meciul s-a întors ireversibil. La conferință, Kerber spunea că anul incredibil pe care l-a avut îi aduce încrederea pentru a-și asuma asemenea lovituri în momentele cheie.

Aici se face, deocamdată, diferența între cele două. Tenisul nu le separă prea rău, dacă le separă în vreun fel. Dar Angelique se simte mai în largul ei la acest moment și expiră încredere și acel ceva pe care englezii îl grupează sub genericul de “toughness”. Angie e greu de spart zilele astea, apărarea ei e rock-solid, te obligă să-ți asumi riscuri cu care n-ai fi de acord în mod normal. În plus, are larghețea în a-și asuma atacurile decisive atunci când i se oferă o șansă. Și, poate cel mai important, e incredibil de constantă. Căderile ei sunt rare și imediat controlate – singura ei perioadă de dispariție mai mare din joc a fost segmentul dintre 3-1 și 3-4 – , ceea ce nu s-a putut spune despre Simona. Din păcate pentru ea, românca nu a găsit consistență în joc, punându-și singură bețe în roate cu erorile făcute exact când se ivea câte o posibilă oportunitate. De asemenea, Simona a început letargică ambele seturi și a fost mereu în urmă, iar finalul de set 1 a prins-o iar executând prost punctele mari. Nu a fost vorba de alegeri de data asta, ci pur și simplu de execuții, greșite adesea și pentru că Simona s-a simțit presată de inabilitatea de a trece mingi de Kerber. Dacă ne uităm strict pe statisticile primului set, ele au fost aproape similare, diferența s-a făcut, practic, la câteva puncte irosite ici și colo, în special în seriile consecutive de erori ale Simonei, care a suferit mult pe forehand. Pe parcursul setului secund, diferența în statistici a crescut în defavoarea lui Halep, iar push-ul ei de final, când în sfârșit s-a eliberat de orice o reținea și a început să lovească liber și să producă o serie de winnere sclipitoare, a fost tardiv și anihilat de Kerber. Angie a intuit pericolul (“cine știe ce s-ar fi întâmplat dacă Simona lua un game, două. Era, brusc, iar în meci”) și a înfipt și mai strașnic picioarele în pământ, făcând tot ce a putut ca să închidă meciul acolo și atunci.

Per total, o înfrângere pe undeva mai drastică decât bucăți mari din meciul în sine, pe de altă parte, perfect onestă cu realitatea din teren. Cu atâtea erori și fără să găsească acea balanță dintre agresivitate, plasament și constanță, Simona nu putea cere mai mult de la un meci cu o Angelique mult prea solidă. E stâncă.

Partea bună e, însă, că nu e gata aici. A fost un meci din grupe, care va fi urmat de altele, începute de la zero. De ce nu, de o reîntâlnire în același turneu. Pentru asta, Simona trebuie să crească nivelul și să execute ce depinde de ea. Are nevoie de o victorie în două seturi – ca să evite emoțiile – cu Cibulkova, ideal ar fi și într-o manieră convingătoare. La conferință spunea, părând că o bucură proximitatea matchup-ului cu jucătoarea din Slovacia, că e o adversară în fața căreia poate închide punctele mult mai ușor. Un meci solid joi și bounce back-ul va fi executat rapid. Sigur că nu e niciodată ușor să joci la scor – când știi că nu trebuie să bați oricum, ci preferabil fără set pierdut. Iar situația seamănă teribil de mult cu cea de anul trecut. Dar la acest punct al sezonului și al carierei ei, Simona e în măsură și are armele cu care să execute, să facă treaba joi și să încheie grupa în condițiile ei. Povestea acestui turneu nu se rezumă doar la meciul de azi.  

Fotografie: Jimmie48Photography

 

Coach @Darren_Cahill telling @Simona_Halep to hit the high balls hard. Can she comeback? #WTAFinals pic.twitter.com/VgJ0AD7i0P

— WTA (@WTA) October 25, 2016

Cahill to Halep:

“I know the court’s slow, it’s not easy to get through it. You’re not going after it. i don’t care if you miss it.”

— Ed McGrogan (@EdMcGrogan) October 25, 2016

Turning point: @AngeliqueKerber saves break point at 3-4, goes on to win nine of last 11 games vs Halep @WTAFinalsSG pic.twitter.com/mCxuZ2v70q

— WTA Insider (@WTA_insider) October 25, 2016