Sorana, despre lucrul de care se mândrește cel mai mult din săptămâna Madrid: "Că am intrat iar în prima sută. Era obiectiv pentru finalul anului"

Sorana încă mai căuta să accepte rezultatul din meciul cu Cibulkova, în momentul în care a ajuns la presă. Îngândurată, dar mulțumită de efectele pozitive ale unei săptămâni care a adus-o înapoi în Top 100. “Acum am venit de la fizio, m-ați prins în mijlocul unui masaj, n-am calculat bine timpul” spune Sorana și adaugă. “E important e să fac o recuperare bună, mâine probabil voi avea zi liberă, e și drumul spre casă, iar de sâmbătă voi începe treaba din nou, pentru că așa este în tenis. Totul se întâmplă foarte repede și deja trebuie să te concentrezi pentru următorul turneu.”

Următorul turneu va fi Roland Garros, unde Sorana caută să intre pe tablou, via calificări. Nu va mai avea mult timp problema asta la Slamuri, cel puțin. 

Despre meciul cu Cibulkova

Sunt încă puțin cu mintea la înfrângerea de astăzi și la ce puteam să fac mai bine, e normal. Asta e viața de tenismen, te gândești la meciul din ziua respectivă, însă știu că fac ceea ce trebuie și că trebuie doar să merg mai departe. Însă a jucat mai bine (Cibulkova), a meritat victoria, la punctele importante a fost mai agresivă. Dominika și-a ridicat nivelul în seturile 2 si 3. Mie mi-a scăzut puțin serviciul în momente foarte importante și cred că a contat. Ea a fost mult mai agresivă când a trebuit, jos pălăria pentru jocul ei astăzi. Trebuie să recunosc că mai am încă multe lucruri de făcut la antrenament. Au fost multe greșeli la momente importante care m-au blocat, dar asta e, capul sus și per total – o săptămână bună. Urmează Roland Garros, un turneu important, și acum toată atenția e pe el.

Despre rachete

Eu am avut niște probleme cu racheta…. aveam rachetele foarte foarte tari, iar când e înnorat, (terenul) e mult mai lent, totul se schimbă. Am avut niște probleme cu cei de la racordaj înainte, dar asta e, nu găsesc scuze. Am făcut tot ce am putut, atât s-a putut astăzi, și trebuie să recunosc că am întâlnit o jucătoare mai bună astăzi. Am avut două game-uri cu avantaj în decisiv, pe care dacă le luam, poate…. Dar știți cum e, așa, după, foarte multe se puteau schimba.

Despre cum a mers serviciul în această săptămână, și în special în momentele de presiune

Se simte bine serviciul, pot să zic că m-a și costat astăzi, dar și datorită lui am ajuns aici. Singura problema este că pe parcursul meciului uneori îmi mai obosește umărul și pe final de meci îl simt puțin și atunci se vede că nu mai dau în serviciu și devin puțin mai defensivă. Totul este un proces, vin după o accidentare destul de gravă, nu știam dacă voi mai putea juca vreodată tenis și iată-ma aici, servind destul de bine. Dar e normal, trebuie să exersez, să mă obișnuiesc cu mișcarea asta pe care o am și sper ca în curând să pot duce tot meciul fără să-mi mai obosească brațul.

Trăirile ei vs cele ale antrenorului

Dumnealui poate să privească mult mai obiectiv meciul, să-și dea seama de ce am făcut bine, de ce am greșit. Pentru mine e încă un pic greu, acolo în teren simțeai că puteai să faci mai mult, și sunt altfel trăirile antrenorului față de cele ale unui sportiv. De asta e acolo, ca să mă ajute, să-mi spună ce am făcut bine, ce ar trebui să punem la punct, ce mai avem de lucrat și să continue ascensiunea.

Lucrul de care este cel mai mândră din cele reușite în această săptămână

Probabil de faptul că am intrat din nou în prima sută. Era obiectiv pentru finalul anului, suntem la început de mai și l-am realizat. Mă bucur pentru tot ce am făcut săptămâna asta. Am aflat că voi fi și pe tablou la Wimbledon cu ajutorul acestui turneu, și nemaijucând calificări e mai puțină uzură și încep din nou să intru în turnee mari cu meciuri importante. 

Un nou obiectiv pentru restul anului

Normal, în momenul în care-ți atingi un obiectiv, setezi altul, iar acum îmi doresc să urc în continuare (în clasament). Dar în ultima vreme m-a ajutat foarte mult să pun capul jos, să-mi văd de antrenamente, să-mi văd de treabă, și să las rezultatele pe plan secundar – sunt o consecință a muncii. Știu că sunt pe drumul cel bun acum, important e să continui. 

Revenită în atenția publicului de acasă: cum e de preferat, mai bine pe sub radar, sau mai bine sub presiunea publicului?

Întotdeauna e ok să ai susținători și fani și, sincer, e mult mai bine să ai susținere. Tot timpul m-am bucurat să văd oameni uitându-se la tenis, să văd români venind la meciuri, din ce în ce mai mulți, ceea ce este un lucru incredibil, pentru că mi-aduc aminte că acum 10 ani, lumea nu știa nici să țină scorul și acum toți sunt fani, toată lumea e expertă în tenis și toată lumea e antrenor (râde), am picat un pic în extrema opusă. Dar mă bucur enorm să avem tenisul așa de sus. 

Despre familie

Mă susțin din tot sufletul. Datorită lor sunt și aici. Se știe că părinții mei au avut un rol, și au în continuare un rol foarte important în cariera mea și cred eu că până acum au făcut niște lucruri minunate și mi-au dat o educație foarte bună. și le mulțumesc. Sunt obișnuită să nu facem Paștele sau Crăciunul împreună, dar știu că după tenis voi avea suficient timp.

Ce o inspiră acum

În general, mă inspiră oamenii muncitori. Oamenii care fac ceva prin propriile forte. Către asta tind și eu. Îmi place foarte mult Ferrer și l-am luat ca model. În momentul când te uiți la el nu știi niciodată dacă pierde, câștigă, nu știi niciodată cât e scorul, chiar dacă pierde sau câștigă joacă la fel, are aceeași atitudine, 100% concentrat, joacă mingea, niciodată scorul. Pot să spun că el este un model.