Irina Begu nu găsește viteza potrivită contra lui Kerber, pierde în sferturi după un turneu bun

6-2 6-3 e un scor la care ai bănui, dacă n-ai văzut meciul, că învingătoarea a dominat clar. Nu mi s-a părut.

Irina a spus că îi place să joace cu Angie și azi am văzut din nou de ce: loviturile ei se potrivesc bine cu ale nemțoaicei, construind puncte îndârjite, numai bune de urmărit. Unde a câștigat Kerber meciul acesta (și celelalte din cariera ei) a fost la numărul de lovituri pe care a fost dispusă să le lovească. Angie e alergătoare de cursă lungă și are acea capacitate nadaliană de a deveni cu atât mai periculoasă cu cât schimbul înaintează.

De fapt, majoritatea raliurilor au urmat acest tipar: Irina începea în forță, lovind curat și puternic, aproape de linii, Angie era împinsă pe câlcâie, rezista cum rezistă ea; apoi începea să-și croiască drum încet înainte și în momentul în care Irina rămânea în urma loviturilor și lăsa un pic terenul deschis, ataca decisiv. Trebuie să dăm Kaiserului ce-i al Kaiserului: Angelique Kerber vede și profită eficient de orice deschideri, indiferent de poziția în care se află. Marele ei talent este capacitatea de a lovi precis din posturi dificile: dezechilibrată, contorsionată, din alergare sau împinsă în spate. 

Irina, de cealaltă parte, a părut că nu găsește butonul potrivit pentru a-și seta nivelul de agresivitate. Când a bătut-o la Australian Open 2015 în primul tur, a avut aceeași problemă ca azi: multe neforțate pe lovituri prea agresive. Atunci a reușit să modifice doza până a găsit acea proporție ideală de agresivitate și plasament. Azi nu s-a întâmplat; Irina a terminat meciul cu 35 de neforțate. Prea multe contra lui Angelique, care a făcut doar 9.

”Dai bine”, i-a spus Artemon Apostu Efremov într-unul din cele două OCC-uri. ”Degeaba dau bine dacă totul se întoarce”, a răspuns bosumflată Irina. E adevărat, se întorceau mai multe mingi decât în mod normal, dar ăsta e tenisul lui Kerber. Pe de altă parte, la începutul meciului Irina a avut-o în corzi la multe puncte, dar a greșit la finalizare: fie a ratat, fie nu a lovit suficient de bine. Poate un factor a fost și oboseala meciurilor lungi acumulate până acum la Charlston, pentru că Irina a părut, așa cum a observat și antrenorul său, că nu se poate aduna.

Deci Kerber câștigă din nou contra ei, ca și anul trecut, în aceeași fază a competiției. Irina rămâne cu satisfacția de a aduna trei victorii la rând, după meciuri grele și muncite, două dintre ele, obținute în tiebreak-ul decisivului. Victorii atât fizice, cât și mentale. În acest stadiu, în care se reajustează la ritmul competițional după accidentarea de la început de an, ar trebui să fie satisfăcută de cum s-a comportat pe zgura verde de la Charleston.

Cât de relevant este acest meci în vederea întâlnirii cu Germania din Fed Cup de săptămâna viitoare, unde în mod normal cele două se vor reîntâlni? Victoria e victorie și Kerber probabil se va felicita și va urca în încredere după acest meci: a câștigat jucând ce joacă ea și a făcut-o eficient. Pe de altă parte, la Cluj condițiile vor fi un pic diferite: zgura va fi roșie, indoor, iar Irina, înconjurată de șapte mii și ceva de români. În plus, cel mai important, ea nu va mai veni după trei meciuri epuizante consecutive, dintre care ultimul încheiat cu 16 ore mai devreme, cum a fost cazul la Charleston. Să sperăm că nu va mai fi nici vreun alt scandal de prost gust. În ciuda faptului că a pierdut azi, susțin că are jocul ca s-o bată pe Angelique. A mai făcut-o în trecut: cheia este să găsească acel echlibru extrem de fin între argresivitate și plasament. E un culoar destul de îngust, mai ales contra lui Kerber, care nu-i o jucătoare ușor de scuturat. Dar nu este imposibil. 

Săptămâna Irinei Begu la Charleston e de apreciat: și-a păstrat bine focusul și a trecut prin meciuri grele, deși tensiunea venită din off-court a fost fără precedent. Încurajator pentru sezonul de zgură. #IrinaBegu #charleston #clay #wta #tennis #romaniantennis

A photo posted by Treizecizero (@treizecizero.ro) on Apr 8, 2016 at 1:26pm PDT