Manic Monday la Miami, cu trei românce în optimi. Primele cinci jucătoare din lume, plus Azarenka, sunt azi pe teren

Să facem o mică recapitulare să vedem cine a ajuns până aici și cum. Fetele dau dovadă de soliditate: primele cinci jucătoare ale lumii sunt toate în optimi, plus încă șapte capi de serie, ceea ce furnizează niște match-upuri dătătoare de frisoane, cum ar fi Azarenka-Muguruza (meci în premieră), Williams-Kuznetsova sau Radwanska-Bacsinszky. Până acum Sveta a avut meciuri grele, de trei seturi, dar nici Serena nu a defilat, având și ea nevoie de trei seturi să treacă de McHale și de un 7-5 contra lui Dyas. Kuznetsova, cu toate că n-a mai bătut-o pe Serena din 2009, este una din jucătoarele care știe suficient tenis și are destulă experiență pentru a surprinde pe oricine, așa că sunt foarte curioasă cum o să se prezinte.

Câștigătoarea se va vedea fie cu Svitolina, fie cu Makarova. Acest meci va avea alt vibe, unul mai viclean decât agresiunea directă întâlnirii dintre Serena și Svetlana. Nici Svitolina, nici Makarova nu pârjolesc terenul, dar sunt deștepte, agile și ingenioase. Vom vedea probabil un meci de-a șoarecele și pisica, în care Makarova va avea avantajul experienței, iar Svitolina își va vedea testată rezistența fizică, mai ales că meciul anterior a fost un maraton epuizant contra lui Wozniacki. 

Radwanska-Bascinszky este un meci la care simt că ar trebui să mâncăm mai mult decât popcorn. Poate caviar și șampanie? Trufe și somon? Delicatese exotice și scumpe, ca schimburile și loviturile pe care sper că le vom vedea. S-au mai întâlnit doar odată, anul trecut la Fed Cup în Polonia, și Timea a câștigat 1 și 1. Sper din toată inima ca acum să avem un meci echilibrat și ambele să-și aducă tenisul de paradă: Aga îndemânarea și simțul extraterestru pentru minge, Timea avântul și curățenia traiectoriilor. Niciuna nu va fi în stare s-o spulbere pe cealaltă cu forța, așa că vor fi obligate să găsească alte soluții. Abia aștept.

Câștigătoarea se va vedea cu Simona. Da, știu că Simona trebuie s-o bată pe Watson până una alta, dar nici nu concep să piardă la englezoaică. Una dintre cele mai bune amintiri ale mele de la meciurile Simonei este când a jucat cu Watson la RG14 pe un Bullring semigol, în lumina asfințitului. Era cap de serie 3 și nimeni n-o cunoaștea. ”Alep”? ridicau din umeri niște francezi în spatele meu. ”Cmon Hev!” strigau cu glas gros niște englezi gălăgioși în fața mea. Până când Simona a început să zboare și să pleznească winnere din toate pozițiile, scoțându-i sufletul bietei Hev. S-a lăsat atunci o tăcere uluită pe stadion, tăcere întreruptă din când în când doar de râsul meu înfundat. Deci, da, numele lui Watson îmi provoacă mereu amintiri dragi. Sper să rămână așa și după această seară.

Niculescu-Konta va fi un meci cu potențial de show datorită contrastului drastic dintre stilurile lor: un joc mai direct și mai fără artificii decât al Johannei nu există, iar Moni este alcătuită doar din viraje și artificii. Aș da un pronostic, dar nu știu sincer ce-o să iasă. Ambele pot câștiga, depinde cine își impune stilul. Condiția fizică ar putea juca un rol, de vreme ce Konta a avut aseară un meci monstru de trei seturi contra Vesninei.

Cine iese cu fața curată de aici, primește un cadou de zile mari: fie pe Vikasaurus, fie pe Muguruthless. Ambele sunt pornite; în ultimele meciuri, au servit câte un covrig respectivelor victime. Sincer, îmi pare rău că trebuie să se întâlnească așa devreme. E primul lor meci și probabil va fi urmat de multe altele: simt un fior electric prin degețele la gândul cronicilor pe care le voi scrie despre ele. Este una din acele combinații forță de neoprit-obiect de neclintit, la care nu merge șampanie și caviar, ci bere și hamburgeri. Și căști de protecție. Corect?

Să nu uităm de factorul Sumyk, fostul antrenor al Vikăi, acum într-o relație profesională cu năbădăi cu Garbine. Mă rog cerului pentru niște OCC-uri; cele mai recente au fost arțăgoase și bilingve. Microfonul, firește, opțional. De cealaltă parte, s-ar putea argumenta că Vika încă vede roșu în fața ochilor din cauza dezertării lui Sumyk, dar Vika în general vede roșu în fața ochilor, e filozofia ei de viață. Una peste alta, ay, ay, ay.

Jos, o avem pe Madison cu Irina. Am scris deja aseară că va fi meci greu. Irina trebuie să se țină de rachetă ca de un colac de salvare, pentru că forța lui Keys va amenința de multe ori să i-o smulgă din mână. Dar în ultimul timp Irina are nouă vieți, ca pisicile: renaște din cenușa seturilor pierdute și e atât de încăpățânată că mă emoționează. Ultimele două meciuri au fost tot cu jucătoare bombardier, Lisicki și Pliskova, deci antrenament are. La fel și cu Keys: trebuie să se plieze, să se îndoaie încotro e nevoie, dar să nu se rupă.

Dacă trece și de acest hop, va avea de descifrat fie un alt bombardier, Timea Babos, fie o jucătoare diametral opusă: Angelique Kerber, care își revine după mahmureala post-AO.