Andy Murray oprește, într-un maraton, parcursul impresionant al lui Raonic. Din nou finală Djokovic – Murray la Melbourne

Andy Murray va încerca încă o dată să câștige primul său titlu la Melbourne, unde a adunat patru finale pierdute; Andy l-a învins în cinci seturi pe Milos Raonic, 4-6, 7-5, 6-7, 6-4, 6-2. Trei dintre cele patru finale în Australia ale britanicului au fost cu Novak Djokovic, adversarul său de duminică. Andy și Jamie Murray devin, astfel, primii frați care reușesc, în era Open, să joace finalele de simplu și de dublu la același turneu de Grand Slam.

Djokovic îl conduce cu 21-9 pe Murray, a câștigat 6 din cele 7 meciuri jucate anul trecut și n-a mai pierdut într-un Slam în fața britanicului de la finala Wimbledon din 2013. Andy l-a împins, însă, în cinci seturi în semifinala de la Roland Garros. 

Milos Raonic nu a fost fericit la conferinţa de presă. Nu a fost fericit nici pe teren de la jumătatea setului trei încolo, când o accidentare la aductorul piciorului drept şi-a făcut apariţia şi l-a împiedicat să joace liber. Până atunci, Raonic opusese o rezistenţă serioasă favoritului numărul 2, Andy Murray. Servise puternic, venise la fileu şi îşi făcuse jocul care la acest început de an îi adusese la Brisbane un titlu, iar la Melbourne, a doua sa semifinală de Grand Slam, după cea de acum doi ani de la Wimbledon. „Foarte ghinionist. Mai amărât de atât nu m-am simţit niciodată pe un teren de tenis”. „A fost prima problemă de acest fel la picior?” „M-a mai deranjat puţin la Brisbane, dar nu serios. Azi n-am mai putut să împing în piciorul drept. Asta a fost. Am luat nişte antiinflamatoare, ce mi-au dat ei în pauza medicală. Am hotărât să lupt până la capăt, dar situaţia nu era promiţătoare”. S-a gândit vreo clipă să renunţe? „Eram în a doua mea semifinală de Grand Slam. Meciul decurgea foarte bine pentru mine, mult mai bine ca în prima semifinală. Indiferent de situaţie, aveam de gând să stau pe teren şi să fac tot posibilul”.

Milos a făcut tot posibilul, dar nu a fost suficient împotriva unui jucător fizic ca Murray. Fără capacitatea de a schimba direcţia şi de a împinge în piciorul drept când lovea forehandul, Raonic a scăzut nivelul după setul trei, iar decisivul nu a fost decât o formalitate. Un break făcut de Murray chiar la început a dezlănţuit frustrarea lui Milos, care şi-a rupt racheta. Lumea a dat din cap: dacă ne aşteptam că va lua cineva avertisment pentru comportament, acela era Andy mai degrabă decât seriosul Raonic. „Mi-am vărsat toţii nervii la începutul decisivului. Nu-mi stă în fire, dar uneori este prea mult şi nu mai poţi să ţii în tine”. Murray ştie că a avut noroc şi a fost suficient de fair play pentru a o spune la interviu: „Clar i-a scăzut nivelul, a fost o situaţie nefericită pentru el; ar fi fost bine ca decisivul să fie un pic mai competitiv. Am avut noroc”.

În primele trei seturi, cu Raonic conducând cu 2-1, Murray a trebuit să muncească serios să facă breşe prin jocul compact al canadianului. Milos a servit bine, ceea ce nu e o surpriză, dar s-a ţinut bine şi în schimburile din spatele terenului. O statistică de la mijlocul setului patru arăta că Raonic era chiar în faţa lui Murray la schimburile de peste nouă lovituri câştigate.

4-3 4th #Murray v #Raonic 0-4 Shots Won Milos 83 Andy 87 5-8 Milos 23 Andy 26 9+ Milos 9 Andy 7

— Craig O'Shannessy (@BrainGameTennis) January 29, 2016

Toată această afacere cu accidentarea este într-adevăr un motiv suficient pe seama căruia se poate pune înfrângerea. Însă dacă Raonic şi-ar fi ţinut serviciul la 5-6 în setul doi (când nu era accidentat), am fi vorbit poate acum de o victorie în trei seturi, în loc de o înfrângere în cinci. În acel game, Milos a făcut nişte cadouri care l-au costat scump: o neforţată şi o dublă pentru a-l aduce pe Murray la 30 egal. Odată ajuns pe tărâmul şanselor, Andy, ca un jucător de top ce e, a sărit la atac şi şi-a făcut rost de o minge de break cu un winner. Presat, Raonic s-a crispat şi a dat breakul cu o neforţată pe voleu. Iată, pe scurt, unde mai are de lucrat: la cât de bine se comportă spre sfârşitul seturilor, cu presiunea apăsând ca plumbul. Jocul său, bazat pe serviciu şi mai puţin pe retur, îl va duce deseori în aceste sfârşituri de seturi strânse cu şurubul. Multe 6-5 şi 5-6 în viitorul său, multe tiebreakuri pe care va trebui să le gestioneze cu sânge rece. Asta face diferenţa între top şi restul: cum joacă sub presiune.

We've always suggested that staying healthy may be Raonic's greatest challenge throughout his career. #BigLad https://t.co/0WogEPYPK7

— Rob Koenig (@RobKoenigTennis) January 29, 2016

Ne vedem, deci, puşi în faţa unei reeditări a finalei de anul trecut, între primii doi favoriţi. Va fi ceva diferit anul acesta? Chibiţii înclină să creadă că nu şi deja se pregătesc resemnaţi pentru un maraton. Într-adevăr, cei doi adversari nu şi-au schimbat foarte mult jocul, deşi Djokovic pare indestructibil pe lângă Murray, care a jucat la un nivel mai omenesc. Ca şi cu Federer, Novak va intra, cred, destul de liniştit în această finală: a câştigat destul contra lui Murray în ultimul timp pentru a avea încredere că ştie cum se face. Cât despre Andy, unde va căuta inspiraţie? „Anul trecut, aici am făcut un meci bun, diferenţa de joc nu a fost mare. A fost strâns pentru un meci de trei seturi. La fel în Miami unde am jucat tot trei. La Roland Garros am fost foarte aproape. Apoi am reuşit să câştig în Canada, tot într-un meci strâns. Cel mai important este să-mi menţin nivelul ridicat suficient de mult, nu doar un set ici-colo, sau câteva gameuri disparate. Dacă vreau să câştig, trebuie să fac asta pe perioade extinse. Asta este provocarea duminică. Nu contează ce s-a întâmplat în trecut, contează ce se va întâmpla duminică. Oamenilor le place să analizeze trecutul, dar Stan l-a bătut pe Rafa în finală aici. Nu mai ştiu, cred că nu mai câştigase niciodată împotriva lui. Apoi l-a bătut pe Novak la Paris. Nu există niciun motiv să nu pot face şi eu asta”.

Bun, deci dacă vrea să aibă ceva şanse în a cincea sa finală la Melbourne, trei lucruri trebuie să facă Andy: să vorbească cu Stan, să se uite la înregistrarea finalei din Canada de anul trecut şi să se roage să nu-i facă zilele astea Kim vreo surpriză.

Murray on making history with brother Jamie: „For it to be the first time to happen is incredible really. I never would have expected that.”

— Australian Open (@AustralianOpen) January 29, 2016

Andy #Murray is through to the #Ausopen final! Watch more https://t.co/Ek545Zh2D9 https://t.co/gcWHtmWzo2

— Australian Open (@AustralianOpen) January 29, 2016