Singapore 2015, analiza combatantelor: Radwanska și Kerber contraatacă

După trei reprezentante ale tenisului de atac, atmosfera se schimbă în clasament: locurile cinci și șase sunt ocupate de Radwanska și de Kerber, două contraatacante al căror job este să pună bețe-n roate, să zăpăcească și să exaspereze concurența.

Le analizez împreună nu numai datorită asemănărilor din filozofia lor de joc, dar și asemănărilor din parcursul către Singapore: pentru ambele circuitul asiatic a fost un balon de oxigen în cursa pentru acumularea de puncte. Radwanska era pe locul 11 în cursă după US Open, dar a câștigat Tokyo și Tianjin și a făcut semifinală la Beijing, jucând nu mai puțin de 16 meciuri și ajungând pe locul cinci în clasament.  Kerber a jucat și ea patru turnee în Asia, reușind două sferturi, o semifinală și o finală (Hong Kong). La penultimul (Beijing), a pierdut chiar la Radwanska, în două seturi. Reversul medaliei pentru ambele poate fi oboseala. Amândouă au un joc bazat pe anduranță și rămâne de văzut dacă vor mai avea suflu pentru încă o săptămână de meciuri intense.

Kerber a avut un an excelent dacă ne uităm la turneele WTA, dar dezamăgitor dacă luăm în considerare performanțele la Grand Slamuri. A câștigat patru turnee Premier pe patru suprafețe diferite (zgură roșie, zgură verde, hard și iarbă), dar la Grand Slamuri nu a trecut de turul trei. La Australian Open a ieșit la Irina Begu în primul tur, la Roland Garros și Wimbledon a pierdut în turul trei la aceeași jucătoare, Garbine Muguruza, în trei seturi, iar la US Open a avut ghinionul s-o întâlnească tot în turul trei pe Victoria Azarenka.

Pentru Radwanska, sfârșitul de an a fost mai bun decât începutul și mijlocul. Aga are destule sferturi și semifinale în palmaresul de anul acesta, dar și multe ieșiri timpurii din turnee. La Grand Slamuri, aceleași rezultate amestecate: sferturi la AO, primul tur la RG, semifinală la Wimbledon, turul trei la US Open. Radwanska a avut un an suspect de inconstant pentru cât este de constantă ca jucătoare. Rezultatele excelente din Asia i-au dat, pe lângă puncte, și o foarte necesară doză de încredere în ea.

Până la urmă tot ce contează este că ambele au avut un an suficient de bun pentru a se califica la WTA Finals. Kerber este aici pentru a treia oară (anul trecut a fost jucătoare de rezervă), iar Radwanska are un palmares și mai impresionant. Este a cincea ei participare consecutivă, iar în 2008 și 2009 a fost jucătoare de rezervă.

Tragerea la sorți le-a repartizat în grupe diferite: Aga cu Simona, Maria și Flavia și Angelique cu Garbine, Petra și Lucie. Este bine pentru spectacol ca fiecare grupă să aibă câte un counterpuncher, iar cele două sunt jucătoare de contraatac, deși o fac cu mijloace diferite. Radwanska se bazează pe îndemânarea și simțul terenului pentru a găsi plasamente și spinuri foarte incomode pentru adversară. Jocul polonezei este presărat cu trickshoturi și fanii o iubesc pentru acest lucru. Kerber se remarcă prin anduranța fizică, capacitatea de a lovi foarte bine din poziții defensive și de a schimba traiectoria din alergare.

Sunt jucătoare incomode, care se află în top de ani buni, veterane care știu ce înseamnă să câștigi la acest nivel. Problema lor este că sunt înconjurate de jucătoare la fel de puternice, experimentate și titrate. Prima lor grijă va fi ca primul meci să le găsească la capacitate maximă fizic (mai ales după sprintul pe care a trebuit să-l facă pentru a se califica). Apoi, să profite de eventualele sincope ale adversarelor, care vin și ele cu problemele lor la Singapore (oboseală, accidentări, lipsa meciurilor). În fond, nu trebuie să joace impecabil în toate meciurile pentru a se califica în semifinale. Tocmai de aceea, le văd capabile pe oricare dintre ele să se strecoare din grupe dacă prind pe cineva în zi proastă și-și speculează șansa.