Români

Cea mai bună româncă din istorie: Simona s-a calificat în semifinalele Indian Wells și e sigur pe locul 5 în lume!

Adrian Țoca | 12 martie 2014

Halep a învins-o categoric pe Dellacqua și e pentru prima oară în careul de ași al unui turneu Premier Mandatory. În semifinale, Simona o va reîntâlni pe Agnieszka Radwanska. Victoria polonezei din sfertul cu Jelena Jankovic i-a înlesnit urcarea Simonie pe locul 5. Semifinala are loc vineri.

Într-un raționament unanim acceptat, Indian Wells e considerat cam al 5-lea turneu din lume, ca importanță. Imediat după Slamuri. De aici trebuie început când discutăm despre relevanța performanței Simonei, care s-a calificat în semifinalele turneului american, după o victorie mai mult decât confortabilă, 6-2, 6-2 cu Casey Dellacqua. 

Iar veștile bune au continuat. Victoria Agnieszkăi Radwanska din meciul cu Jelena Jankovic îi asigură locul 5 Simonei de lunea viitoare, cea mai bună clasare din toate timpurile pentru o jucătoare din România!

Pam, forehand în lung, pam-pam, backhand glorios, pam, apărare , boom, break, zbang, alt break, boom-boom, victorie, mulțumim că ați venit, k, thx, bye. Cam ăsta a fost meciul. Dacă ați fost prin bucătărie să vă faceți ceva rapid de mâncare, cu gândul să nu vă prindă un eventual final dramatic de meci pe inima nemâncată (întotdeauna mi-a plăcut expresia asta din bunici, trebuia s-o folosesc cândva), e posibil să fi pierdut toată acțiunea. Aia câtă a fost. Nu pe fiecare zi e duminică, și nu fiecare meci de WTA este o dramă interminabilă și epuizantă, așa că, după două meciuri la capătul cărora jumătate din populația consumatoare de tenis a României a rămas fără unghii, Simona a venit cu reversul medaliei, dându-ne tuturor ceva răgaz să ne tragem sufletul, în așteptarea weekendului. Așa că Simo a stors repede meciul de orice urmă de viață, transformându-l într-o plimbare de vară, sub privirile aprobatoare, dar pe jumătate adormite ale venerabililor milionari californieni care se prăjeau, pe câte două scaune, la soarele deșertului.

Ce-ar fi de zis mai mult despre victoria Simonei? Clară ca apa de munte, dacă tot facem jocuri de cuvinte cu numele adversarei. Cu tot respectul pentru Dellacqua, cred că rezultatul era deja clar încă de la început, în sensul că sentimentul meu a fost că australianca n-a intrat pe teren prea convinsă că are o șansă. Începând de la photobombing-ul de pe tunelul de acces (foto, mai jos), Casey a fost cumva prietenoasă în joc, fără pretenții. Se întâmplă uneori în cazul jucătoarelor care vin de departe pe tablou, din calificări, adică, să rămână fără niciun fel de inspirație în momentul în care întâlnesc o adversară de o cu totul altă clasă. Casey vine „de departe” și la figurat. Am tot respectul pentru jucătorii care au capacitatea de a-și relansa cariera după ce aceasta le-a fost dată peste cap de repetate probleme de sănătate. A suferit o procedură complicată la umăr, în 2009, plus o a doua operație, în 2010. Apoi a luat-o de la capăt și și-a făcut, treptat, reintrarea în Top 100, chit că succesul mai mare l-a găsit la dublu, unde a ajuns în finalele tuturor celor 4 Slamuri.

Fără să se întrebuințeze prea mult, Simona a jucat atât cât a avut nevoie să joace, ceea ce e îmbucurător din două motive: în primul rând, asta ne arată din nou (pentru cine a uitat, în vâltoarea ultimelor două meciuri) că Simona poate și știe cum să câștige expeditiv meciurile relativ ușoare, cele cu adversare de pluton. No need for drama. În al doilea rând, e bine că și-a protejat un pic corpul și a ieșit repede din căldura de pe terenul 1, pe care și-a făcut debutul. La conferința de presă de după meciul cu Bouchard, Simona a spus vreo câteva lucruri interesante, genul care scapă, de regulă, nebăgate de seamă în primul val de articole, printre care că se simte la doar 80 la sută din punct de vedere fizic. „Sunt un pic obosită, nu știu de ce, dar îmi simt picioarele grele. Știți, nu te poți simți la 100 la 100 pe fiecare zi, la fiecare meci. Am mai venit aici și cu gândul la acea problemă la picior de la Dubai, îți stă în minte că trebuie să protejezi piciorul. Dar sunt ok, și am încredere că voi juca mai bine în următorul meci”. Cuvânt respectat.

Simona a avut de salvat, ce-i drept, 10 mingi de break, și le-a salvat pe toate, reușind să termine un meci fără să-și piardă nici măcar o dată serviciul, dar aici mi se pare ceva interesant de punctat. Apărarea a început s-o scoată din situațiile complicate pe româncă nu neapărat prin felul în care o pune în practică în punctul cu pricina, ci per total. Când știi cât de bine se apără Halep în general, ai sentimentul că trebuie să mergi la linii și, automat, riști. Ești prea agresivă. Așa a făcut Dellacqua în câteva ocazii azi la mingile de break, forțând prea mult și oferind greșeala neforțată. Care, din punctul meu de vedere, numai neforțată nu e. E o consecință a presiunii pe care o pune Simona, și pe care Dellacqua, ca și Safarova sau Bouchard, nu a știut cum s-o rezolve. E o stare de fapt. 

Și mai e ceva. Cred că, pe măsură ce vor continua să se întâmple (și se vor mai întâmpla, mă bag și eu la o rundă de clătite cu sirop de arțar dacă nu), situațiile de tipul celor din ultimele două meciuri (revenire de la break down în decisiv) îi vor proiecta Simonei un fel de aură printre celelalte jucătoare. Se va forma o legendă în jurul ei, ceva asemănător cu faima pe care și-o construise la un moment dat Novak Djokovic, cel atât de periculos în situațiile când era condus. Fetele din circuit vor reține acest amănunt (declarațiile lui Genie Bouchard indică faptul că s-a gândit la revenirea anterioară a Simonei), iar detaliul ăsta o va ajuta pe Simona când va mai fi la ananghie.

Altfel, Simona a spus după meci că s-a simțit mai relaxată de data asta, pentru că își propusese să ajungă cel puțin în sferturi aici, motiv pentru care a simțit un pic presiunea în tururile anterioare. „Azi a fost o îmbunătățire față de precedentele meciuri. M-am simțit bine pe teren, m-am mișcat mai bine și am fost mult mai relaxată comparativ cu ieri. N-am avut nicio presiune”. A avut Simona o grijă în plus din cauza asta în meciul cu Bouchard? A simțit că e un meci după care va fi judecată într-un fel sau altul de către lumea tenisului? A simțit că sunt toți ochii pe ea în optimi? Cu siguranță că da. Dăduse indicii în sensul acesta la conferința de ieri, când a elogiat-o pe Genie, dar azi a spus lucrurilor pe nume: „Pentru mine e foarte important că am câștigat ultimele două meciuri, că am revenit de două ori de la 3-4 în decisiv. Am mai multă încredere și cred că mi-am îmbunătățit jocul din mers”.

Se simte în stare din punct de vedere fizic să câștige turneul? „Oh, e o întrebare bună. Și dificilă. Mai e până acolo, nu mă pot gândi la asta. Vreau să mă concentrez pe fiecare meci. Următorul va fi foarte greu. Poate se va ivi o șansă, dacă da, voi lupta cu siguranță pentru ea”.

Inevitabil, comparația cu turneul de la Doha merge înainte. Aceleași dificultăți soluționate în extremis pe parcurs. Aceeași adversară în semifinale. Diferența vine din relevanța mult mai mare a Indian Wells. Este prima oară când Simona ajunge în semifinale la un Premier Mandatory, încă o bornă atinsă de ea într-o ascensiune care ne-a amețit pe toți. Iar efectul se va simți de luni în clasament, când Simona va deveni cel mai bine clasată jucătoare română din istorie.

Iar semifinala de la Indian Wells e o ocazie să pună capăt și contestațiilor care erau formulate anul trecut și care vizau relevanța turneelor pe care le câștigase în 2013. S-a spus atunci, în repetate rânduri, că Halep trebuie să confirme la un nivel înalt, în competițiile care contează, altminteri e doar un foc de paie. Reacția ei anul acesta? Sfert la un Slam, titlu la un Premier Five, semifinală (deocamdată) la un Premier Mandatory. La toate cele trei turnee importante ale anului ea a confirmat. Sigur, discuția se va muta acum către un Slam (nu e „for real” până nu câștigă un Slam, etc, etc), însă cred că lumea tenisului riscă să fie luată un pic prin surprindere de Simona când va începe sezonul pe zgură. Dacă pe hard a jucat bine, mă aștept ca pe zgură să fie ca peștele în apă, dacă nu cumva dominantă. Clasamentul o să o ajute, procurându-i trageri mai ușoare. Conjunctura o să o ajute de asemenea: afară de zilele de grație ale Serenei, e greu de spus că avem o specialistă dominantă pe zgură în Top 20 WTA acum; Azarenka, Sharapova au probleme, Radwanska nu e tocmai în elementul ei pe zgură. Apropo de Vika, ea s-a retras de la Miami. Nu cred că mă hazardez, dar, așa cum am spus și pe Twitter, e o șansă cât se poate de plauzibilă ca Simona să ajungă în Top 3 până la ora startului Roland Garros.

Paranteza fiind închisă, pentru Simona urmează o reîntâlnire cu Agnieszka Radwanska, cea de la care a început totul. Poloneza e o prezență plăcută în graficul ascensiunii româncei. Întâi, acel meci de la Roma, care i-a dat Simonei încrederea; apoi, victoria de la Doha, când Halep a întors de la 2-5 în primul set, grație unui tenis de înaltă clasă, brănduit ulterior de Simona și de Wim drept „smart agressive”, o formulă tot mai des utilizată de jurnaliștii străini. Ca să fie drăguță până la capăt, Aga a învins-o, azi-noapte, pe Jelena Jankovic (7-5, 2-6, 6-4; apropo, meciul a fost excepțional) și a lămurit astfel lucrurile, înlesnind urcarea Simonei pe locul 5, începând de luni.   

O zi de odihnă la dispoziție, o semifinală la Indian Wells, o oponentă foarte bună, dar accesibilă, locul 5 în lume. Și, cel mai important, perspectivele. Cu toată sinceritatea, uneori chiar cred că visez.

Pe scurt

Wim, despre Simona: „Joacă intuitiv, precum Kim”

Într-un material realizat de USA Today, antrenorul belgian o compară pe Simona cu Kim Clijsters, cea cu care, de asemenea, a lucrat în trecut: „La fel ca și Kim, Simona joacă din instinct. Cel mai bun lucru la ea este că nu are slăbiciuni evidente”.  

Aga stă între Simona și finală

După ce i-a dat o mână de ajutor în clasament, Agnieszka va încerca să-și ia revanșa în fața Simonei, în fața căreia a pierdut ultimele două meciuri directe. După cel de la Doha, Aga spunea că n-a jucat deloc rău, dar că n-a avut răspunsuri la jocul Simonei. În preview-ul acelui meci de pe Treizecizero.ro, aminteam ca posibilă tactică aleasă de Agnieszka: „Radwanska va încerca să-i strice ritmul Simonei, aducând-o la fileu şi apoi încercând s-o paseze sau s-o lobeze. Aga e neîntrecută la combinaţia dropshot-lob. Din spate, Simona este jucătoarea mai puternică, aşa că Radwanska va încerca să facă tot ce poate pentru a o mişca pe Simona şi a nu-i da timp să dicteze cu loviturile ei periculoase. În plus, își va folosi toate trucurile din impresionantul ei bagaj tehnic, va varia și va face puncte din poziții complicate.„

Fermecându-i pe ziariști la conferințele de presă

Meciul cu Dellacqua fiind rezolvat în doar o oră, Simo a purces la întărirea relațiilor cu ziariștii americani, cărora le-a smuls zâmbete în serie la conferință, povestindu-le că nu-i plac filmele, că se omoară după cumpărături și după muzică, și că a petrecut fiecare seară mâncând la Cheesecake Factory. Punct comun cu Aga, care s-a ales chiar cu o sponsorizare de la CF, după ce s-a declarat mare fan al acestora. Întrebată dacă o plictisesc conferințele de presă, Simo a răspuns franc: „E bine aici, înseamnă că mi-am câștigat meciul”.

Pe o notă mai serioasă, mi s-a părut interesant că Simona a povestit că pentru ea a fost foarte important wildcard-ul oferit de Ion Țiriac la Madrid, anul trecut, referindu-se la moment ca la un episod care a contribuit la relansarea carierei: „Din acel moment am început să joc bine”.

Ocazie cu care mi-am reamintit că ea a mai menționat, în treacăt, că meciul pierdut atunci în turul 1, un 6-2, 4-6, 6-4 cu Lourdes Dominguez-Lino, a făcut-o să se simtă mult mai încrezătoare în puterile ei, i-a dat un sentiment bun. La câteva zile distanță s-a dus în calificări la Roma și a început nebunia. Ce diferență face un an în tenis. 

Înregistrarea meciului

 

Reacții pe Twitter

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi
Shop
nou
Cumpără
Simona. Al Doilea Slam. Povestea de la Wimbledon
55 lei
nou
Cumpără
Tricou Treizecizero Chill Year
89 lei
nou
Cumpără
Tricou Grand Slams and Chill
89 lei
Cumpără
Sox 30-0. 3 Pack
59 lei
Comentarii
Articole noi