Show goes on | Simona Halep o învinge clar pe Vekic, ajunge în premieră în turul III la US Open

Cu autoritate. Așa s-a impus Simona Halep în turul 2 la US Open, fază a competiției în care jucătoarea noastră s-a comportat ca un favorit indiscutabil, un favorit care se respectă. Simona n-a stat prea mult la discuții și a învins categoric, 6-2, 6-1, într-un meci contra uneia dintre jucătoarele de care vom mai auzi multe lucruri bune în viitor. 

Trecută cu bine de momentul greu din primul tur, când un mix de oboseală, stres, probeme fizice și o replică pe măsură i-a dat emoții româncei, Simona s-a reîntors la forma impunătoare din săptămânile anterioare. Doar până la 2-2 în primul set s-a păstrat echilibrul, apoi Halep s-a lansat într-o serie de șase game-uri câștigate la rând cu care a tranșat meciul. După doar o oră, românca punea capăt meciului, la primul match point. Iar victoria cu Watson, specială prin maniera în care a fost obținută, capătă și mai multă greutate acum. 

Este a 33-a victorie pentru Simona în ultimele 38 de meciuri, serie care capătă proporții aproape inimaginabile. Calificarea în turul III la Flushing Meadows este cea mai bună performanță din cariera jucătoarei noastre la US Open, dar ceea ce ne doream cu toții la începutul turneului, când a fost efectuată tragerea la sorți, începe, parcă, să prindă contur. Adică dreptul de a spera la ceva mai mare, mai frumos, mai important.

Simona o va întâlni acum pe Maria Kirilenko (victorie clară cu Michelle Larcher de Brito, 6-3, 6-1). Pe Kirilenko, locul 17, n-a mai întâlnit-o niciodată, iar meciul lor de sâmbătă va fi primul obstacol cu nume pentru Halep la acest turneu. Culoarul virtual este evident, toată lumea se gândește deja la el: Kuznetsova sau Pennetta în turul IV, potențial Wozniacki în sferturi. Dar mai bine să așteptăm răbdători. One match at a time – asta ar spune orice antrenor și om de tenis din lume.

Se anunță un meci bun, un meci tare între două jucătoare în formă, poate chiar prea tare pentru un tur 3. Kirilenko are un sezon bun, în care a făcut sferturi de finală la Roland Garros, unde am văzut-o live punându-i destule probleme Victoriei Azarenka, în pofida unor probleme fizice. Anul acesta a mai făcut un tur 4 la Australian Open (învinsă de Serena), semifinale la Monterrey și Indian Wells și a câștigat titlul la Pattaya – toate aceste rezultate fiind pe hard. De altfel, hard-ul este o suprafață pe care Masha se simte excelent: în 2013 are 21 de victorii pe hard.

Până una-alta, parcursul și posibilitățile Simonei nu trec sub nicio formă neobservate atunci când se fac estimări cu privire la favoriți: Simona este cotată de o importantă casă de pariuri cu a șasea șansă la cucerirea titlului în acest moment, după Serena, Azarenka, Na Li, Agnieszka Radwanska și Petra Kvitova.

Sorana și Alexandra s-au oprit în turul 2

Din păcate, Sorana Cîrstea (5-7, 1-6 cu Kurumi Nara) și Alexandra Dulgheru (2-6, 1-6 cu Ana Ivanovic) au părăsit turneul. Deși învinsă la scor, Dulgheru a ieșit cu fruntea sus, iar calificarea în turul 2 mai pune o cărămidă la lungul drum al reîntoarcerii în Top 100, pentru început, apoi Top 50, acolo unde Alexandra e îndreptățită să fie. Conversia mingilor de break (0/6) și procentajul mic de mingi câștigate pe primul serviciu (42 la sută) au subminat efortul jucătoarei noastre, dar Ana, care s-a impus în majoritatea raliurilor purtate de pe baseline, a apreciat jocul Alexandrei, spunând despre ea că este o adversară tare. 

Despre Sorana ar fi mai multe de spus. În primul rând, esențialul, și anume că durerile cu care a jucat românca sunt mai mari decât ce se știe, de fapt. Deși nu au fost scoase în evidență de către staff-ul ei, problemele la mușchii abdominali nu mai sunt un secret pentru nimeni, iar în anumite momente a fost evident faptul că Sorana e afectată. Mișcarea și deplasarea ei pe teren au avut de suferit, iar Sorana fără o mișcare propice nu-și poate pune în valoare armele. Nara, o japoneză muncitoare și dispusă să alerge oricât, și-a văzut cuminte de treabă și a așteptat să i se ivească oportunitățile. Sorana a revenit de câteva ori în primul set, iar la 3-3 în primul set, după trei game-uri câștigate la rând, a condus cu 30-0 pe serviciul lui Nara și părea că se îndreaptă spre un al patrulea. Asiatica s-a extras însă din situația delicată și a trecut din nou în avantaj. Ar fi fost un break mai mult decât binevenit, pentru că i-ar fi putut da Soranei un plus de adrenalină cu care să mai treacă peste condiția fizică mai puțin fastă.

Odată cedat primul set, Sorana a părut că a capitulat. Erorile neforțate s-au înmulțit (35 la număr), la fel și deciziile neinspirate, iar Sori părea că nu mai e acolo. Acum: e simplu de zis că e o oportunitate ratată (este, într-adevăr – meciul cu Jankovic din turul 3 era jucabil), dar nimeni nu și-ar fi dorit mai mult calificarea decât Sorana. Fără a insista (din nou) cu apăratul jucătoarelor noastre, un lucru e clar: Sorana a jucat fără să fie la capacitate maximă, și, potrivit tuturor semnelor, a făcut-o cu dureri. Semn că a încercat tot ce s-a putut. Numai asta și ar trebui să fie suficient s-o scutească de tradiționalele critici din media românească.