Cea mai populară competiţie de monoposturi traversează însă o perioadă plină de schimbări fundamentale, în special de natură tehnică. Interesul global pentru maşini economice şi electrice a determinat, anul trecut, trecerea de la zgomotoasele motoare aspirate la motoare turbo cu un consum redus la carburant acompaniate de un puternic sistem de recuperare a energiei.
Din punct de vedere sportiv, lupta pentru supremaţie se anunţă una palpitantă în sezonul 2015, însă înclin să cred că Mercedes va domina încă o dată campionatul. După ce au câştigat 16 dintre cele 19 curse din 2014, germanii sunt favoriţi şi în acest an, întrucât au dezvoltat cel mai bun motor, iar şansele ca rivalii de la Ferrari, Renault şi Honda să reducă diferenţa într-un interval atât de scurt de timp sunt destul de mici. În acest context, Lewis Hamilton are prima şansă la un nou trofeu în sezonul 2015, când anticipez că principalul său rival va fi, încă o dată, coechipierul său, Nico Rosberg. Totuşi, dacă va reuşi să-şi îmbunătăţească prestaţiile în ritm de cursă, Rosberg ar putea avea o şansă bună la titlu, mai ales că are rezultate mai bune în calificări.
Rivalii săi tradiţionali au fost protagoniştii unor transferuri spectaculoase, însă vor avea nevoie de timp pentru a reveni în lupta pentru trofee. Sebastian Vettel, cvadruplu campion mondial cu Red Bull Racing, a semnat cu Ferrari pentru a-i călca pe urme lui Michael Schumacher, însă Scuderia nu este încă în postura de a-i oferi un monopost competitiv. Germanul l-a înlocuit astfel pe Fernando Alonso, care a revenit la McLaren în speranţa că noul parteneriat cu Honda pentru motoare îi va oferi un monopost cu care să lupte pentru titlu. Este însă greu de crezut că japonezii vor fi la înălţime încă de la primul sezon în Formula 1 după o absenţă de şapte ani, mai ales că ceilalţi constructori au putut corecta anumite greşeli în privinţa motoarelor în anul precedent.
Pentru echipele mici, sezonul 2015 va fi unul despre supravieţuire, întrucât acestea se confruntă cu grave probleme financiare din cauza împărţirii inechitabile a veniturilor din drepturile TV şi a dificultăţii de a găsi sponsori. De altfel, o echipă de top precum McLaren se pregăteşte de al doilea sezon consecutiv fără sponsor principal.
Probabil însă că problema cea mai mare a Formulei 1 este scăderea popularităţii. Numărul de spectatori din tribune, dar şi a celor aflaţi în faţa televizoarelor, este în continuă scădere inclusiv în ţări cu tradiţie în motorsport (Germania).
Cauzele sunt multiple, însă totul a plecat de la dorinţa de a face bani a lui Bernie Ecclestone, cel care continuă să conducă destinele competiţiei, chiar şi la venerabila vârsta de 84 de ani. În condiţiile în care banii din publicatea de pe circuit ajung la Ecclestone, la fel ca şi taxa de participare de zeci de milioane de euro, biletele reprezintă unica sursă de venit pentru organizatori, astfel că preţul acestora începe de la 100 EUR şi ajunge cu uşurinţă la 400-500 EUR pentru ziua cursei în cea mai bună tribună. În general, nu există reduceri pentru familii, iar cele mai multe circuite sunt amplasate în afara oraşelor, astfel că transportul presupune de asemenea cheltuieli importante.
Totuşi, mulţi dintre cei care nu mai ajung la circuite nu urmăresc cursele nici măcar la televizor. În goana după bani, în multe ţări, Ecclestone a vândut drepturile TV către posturi pay-per-view, inclusiv în Anglia, Germania sau Franţa, iar fanii obişnuiţi nu-şi permit să plătească zeci de euro lunar pentru a avea acces la curse.
În plus, accentul pus pe televizune face că numărul de fani tineri ai Formulei 1 să fie unul scăzut. Noua generaţie îşi petrece timpul pe Internet, canal pe care Ecclestone refuză în continuare să-l folosească, în special în ceea ce priveşte rezumatele curselor sau promovarea pe reţelele sociale.
Dacă echipele au mâinile legate în privinţa distribuţiei drepturilor TV, acestea încearcă cel puţin să readucă fanii pe circuit: recent, au implementat o asociaţie care are drept scop tocmai îmbunatăţirea experienţei fanilor la curse, o primă soluţie fiind un acces mult mai facil în paddock.
Nu în ultimul rând, popularitatea Formulei 1 este însă scădere şi din cauza percepţiei fanilor asupra rivalităţii dintre piloţi comparativ cu erele precedente. De exemplu, poveştile memorabile cu Ayrton Senna şi Alain Prost, care îşi permiteau să vorbească deschis despre duelurile şi tacticile lor, au fost înlocuite cu declaraţii scrise în limbaj de lemn de oameni de PR care cu greu pot fi transformate în ştiri de presă. Sub pretextul de a nu afecta negativ relaţia cu presa, piloţii vorbesc pozitiv despre orice se întâmplă în jurul Formulei 1, însă camaraderia lipseşte cu desăvârşire: numeroasele evenimente de marketing la care trebuie să participe îi împiedică să intre în contact pe circuit şi să lege prietenii adevărate.
Reprezentanţii României în sporturile cu motor
Motorsportul este scump la orice nivel este practicat, iar acest lucru limitează puternic accesul piloţilor români.
După retragerea lui Mihai Marinescu, cel mai proeminent pilot român al ultimilor ani, care a preferat să se reorienteze spre o carieră de inginer în motorsport, principala speranţă pentru 2015 este reprezentată de Robert Vişoiu. Cu sprijinul tatălui său, care deţine printre altele cunoscuta companie de construcţii Conarg, piteşteanul de aproape 19 ani îşi propune să continue aventura începută în 2012 în GP3, a treia competiţie ca importanţă în lumea monoposturilor.
Din spate vine însă şi Petru Florescu, care la 17 ani va debuta în cursele de monoposturi în Formula 4 Marea Britanie alături de Carlin, una dintre cele mai apreciate echipe din competiţiile inferioare şi cea care i-a asigurat în ultimele luni recuperarea după un grav accident suferit în karting.
Nu în ultimul rând, Alexandra Marinescu, pilot de sex feminin care va împlini 15 ani în februarie, va concura de asemenea în Formula 4, însă nu a decis încă dacă va alege campionatul regional din Marea Britanie sau pe cel din Germania.
Alte competiţii
Dacă Formula 1 are potenţialul de a atrage inclusiv o audienţă generalistă, celelalte competiţii sunt mai degrabă de nişă, dedicate pasionaţilor de sporturi cu motor.
Excepţia de la regulă pare să fie însă Campionatul Mondial de Anduranţă, care la nivel global înregistrează o creştere accentuată a interesului în ultimii ani. Competiţia se concentrează asupra celebrei Curse de 24 de ore de la Le Mans şi reprezintă terenul de luptă a numeroşi constructori (Audi, Porsche, Toyota, Nissan) care dezvoltă prototipuri spectaculoase pe care le lasă în mâinile a numeroşi piloţi, inclusiv dintre cei care au călcat până recent pragul Formulei 1.
În rest, merită să menţionăm Campionatul Mondial de Raliuri sau Campionatul Mondial de Turisme, fiecare cu particularităţile sale, dar mai ales Formula E. Vorbim despre o competiţie cu monoposturi integral electrice aflată la sezonul de debut, iar succesul sau eşecul său ar putea schimba radical perspectiva fanilor, piloţilor şi constructorilor asupra sporturilor cu motor în anii care urmează.