Simona, după eliminarea din primul tur: "S-ar putea să nu joc o perioadă. Nu e grav, nu e vorba de operație. Dar mă împiedică să dau totul"

Simona a apărut la conferință la mai bine de două ore după finalul meciului, un pic mai mult decât de obicei, semn că nu s-a adunat ușor după a doua eliminare succesivă din primul tur la Australian Open. Lumea speculează că poate a plâns, sau poate a văzut medicul, sau poate ambele. Cât de frustrant e? a venit una dintre primele întrebări, dinspre Courtney. “E a doua oară!”, a apăsat Simona pe cuvinte, cu referire la cele două eliminări rapide de la Melbourne. “Sunt frustrată un pic de situație, dar ce să fac. Nu pot schimba multe. Doar să mă uit înainte. Se întâmplă. Tot ce vreau e să fie bine cu genunchiul“. 

Care genunchi a devenit rapid subiectul principal al discuției, atât la întrebările în engleză, cât și la cele ale Treizecizero. “Cu siguranță ea a jucat foarte bine, cred că a avut un nivel foarte înalt. Pentru mine, din setul secund a fost foarte dificil să mă mai mișc. Eu am avut dureri la genunchi, iar din setul doi a fost dificil să mă mai mișc. Dar a meritat victoria, a fost agresivă și a lovit foarte puternic”, a început Simona. 

S-a gândit înainte de turneu să se retragă de la Australian Open? “Nu, nu m-am gândit nicio secundă să mă retrag, pentru că nu e stilul meu. Am încercat. Am luat antiinflamatoare înainte de meci, la fel și zilele trecute. Dar când ai tensiunea meciului oficial, presiunea, lucrurile astea se resimt mai mult. Așa că durerea a fost mai puternică și n-am mai putut face mare lucru”.

Specific, este vorba de tendinită, a confirmat Simona. “Pot juca în jur de 45, 50 de minute fără dureri. Apoi apare. Azi, specific, am simțit durerea la 5-3 în primul set, apoi a fost greu să lupt. Nu pot să spun prea multe despre cum am jucat, pentru că n-am putut fi la nivelul meu cel mai bun. Cred că e prima oară când spun asta, că din cauza durerii n-am putut face mare lucru.”

În discuția în română, am întrebat-o dacă durerile au însoțit-o în pregătirile din intersezon și dacă aceste pregătiri au fost afectate. “În pregătirile de acasă n-am avut dureri, am făcut și fizioterapie multă, probabil datorită acestui lucru n-am avut dureri. Dar după a început să mă doară. Iar după ce am jucat la Shenzhen, zi de zi am avut dureri.” 

A intrat pe teren cu gândul la potențialul redus? “Eram conștientă înainte de meci că nu duce piciorul foarte mult, dar am intrat încrezătoare. Chiar dacă știi că nu ești sută la sută, încerci să stai acolo cu mintea, să nu te gândești la lucruri negative. Dar a fost și ea destul de puternică și a fost agresivă.” 

Când știi că nu ești ok în totalitate … “Da, cedezi mai ușor. Deja era foarte greu să mai alerg după mingi în setul doi și am cedat și mai mult.” 

Te gândești să schimbi ceva concret? În planuri, în pregătire, în orice?

“N-o să schimb mare lucru. Am muncit foarte mult în această perioadă, chiar dacă nu mi-a mers aici prea bine. Trebuie să văd cum e piciorul întâi de toate, cum să fac să-mi treacă, atât cât se poate de repede. S-ar putea să nu joc o perioadă. Vreau doar să mă fac bine, pentru că genunchiul e foarte sensibil. E prima dată când am probleme la genunchi și vreau să nu agravrez.” 

Găsește sprijin în scenariul de anul trecut, când a început la fel de prost, dar a salvat sezonul din mers? “Da, dar nu mă gândesc prea mult la ce s-a întâmplat azi. E doar prima lună din an, mai am vreo 9-10, sunt atâtea turnee de jucat. Bineînțeles că e un Grand Slam pierdut, dar nu… Cum am zis și înaintea începutului de turneu, nu mă gândesc la rezultate. N-o să mă mai gândesc să câștig un turneu de Grand Slam sau ceva de genul, doar mă duc și să fac tot ce pot ca să joc bine. Vom vedea ce se va întâmpla.” 

“Este frustrant să nu poți juca la potențial maxim. Nu prea am avut accidentări așa mari încât să mă oprească să joc. Încerc să rămân pozitivă. Nu e foarte grav, nu e vorba de operație sau de așa ceva. Dar mă împiedică să dau 100 la 100 pe teren. Nu știu să zic mai multe acum.” 

La acest punct, Simona pare să-și fi încheiat conturile deja cu întâmplarea de azi. O întreb dacă vede posibil ca dezolarea acestei perioade să poată fi transformată în ceva mult mai mare, într-o răutate pozitivă, în extra-motivație pentru lunile următoare. 

“Motivată sunt oricum. Cred că am muncit enorm în offseason, și în Australia la fel. De aceea am venit mai devreme, ca să schimb ceva, să fiu mai profesionistă. Acum nu tot timpul merge, trebuie să perseverez, să fiu încrezătoare și să merg înainte. Acum n-o să se termine viața pentru un turneu.” 

Darren? 

“Darren e supărat și el. E greu cu durere, e conștient de asta. E mulțumit de ceea ce am făcut până acum, ca pregătire, dar dezamăgit de rezultat, cum sunt și eu. Se întâmplă, a zis, și să merg mai departe.” 

Apoi râde când i se aruncă o întrebare despre statistica în care a ieșit cea mai rapidă jucătoare din WTA. “Ah, nu cred că în momentul de față mai sunt cea mai rapidă”.