Simona confirmă, Top 10 se apropie: optimi de finală la Australian Open!

Simona Halep își continuă parcursul la Australian Open și este tot mai aproape să-și obțină locul în Top 10. Într-un meci pe care l-a controlat în totalitate, Simona a învins-o, în turul 3, pe Zarina Diyas, scor 6-1, 6-4, în o oră și șapte minute și va juca, duminică noaptea, pentru calificarea în primul sfert de Slam al carierei.

Tocmai pentru că nu prea e în firea noastră, nu e nimic mai reconfortant decât să vezi un român cotat ca favorit care-și fructifică la maxim culoarul și confirmă așteptările puse în el. Fără drame, fără emoții, fără surprize neplăcute. Fără să clacheze sub presiunea așteptărilor. Doar victorii. Mai mult sau mai puțin strălucitoare, dar victorii. Fără asteriscuri. Simona Halep a început Australian Open ca favorită 11 și și-a justificat în totalitate acest statut. A obținut trei victorii limpezi contra unor adversare pe care trebuia să le învingă, și le-a învins concludent. A livrat.

Să ne înțelegem: bineînțeles că Piter, Lepchenko și Diyas nu sunt jucătoare de top, niciuna dintre ele nu este din aceeași clasă cu Simona, incontestabil. Dar după eșecul de la Sydney, când mare parte din populația consumatoare de tenis s-a alarmat prematur și fatalist, crezând că sezonul s-a terminat înainte de a începe, unul dintre refrenele care s-au auzit dinspre sectorul neîncrezătorilor a fost că Simona nu va face față noului ei statut de favorită. Ce-i drept, este o schimbare majoră când treci de la vânător la vânat. Carierele multor jucători intră adesea într-un con de umbră interminabil, tocmai din pricina inabilității lor de a se adapta unor astfel de tranziții. 

Că Simona a negociat excelent momentul ar trebui să nu mai fie dubii la acest punct. Chiar dacă jocul ei nu a strălucit de fiecare dată, în contradicție cu scorurile drastice cu care a câștigat, ceea ce contează în astfel de situații este victoria, înainte de orice altă discuție. Este ceea ce se așteaptă de la un cap de serie în primele tururi: să-și curețe culoarul. Un Slam nu se câștigă niciodată în prima săptămână, în schimb se poate pierde – e unul dintre adevărurile fundamentale ale tenisului. Și da, iată o frază pe care n-am mai scris-o niciodată în relație cu un român. 

Iar vizavi de discuția culoarului ușor al Simonei, să nu uităm câteva argumente: 1. Nu poți să bați decât pe cine ai dincolo de fileu. 2. Simona și-a câștigat dreptul unor trasee mai facile anul trecut, când a muncit și câștigat toate acele turnee mai mici, jucând numeroase meciuri grele în primele tururi. E timpul să culeagă ce a semănat. 

Nu mai aveam dubii – nu mai am de mult timp dubii în ce o privește – dar atitudinea Simonei și autoritatea cu care s-a descotorosit de challengerul din turul 3 m-au lămurit că ea este pe aceeași direcție corectă ca și până acum. Jocul n-o fi încă la nivelul maxim din 2013, dar nici nu avea când să ajungă acolo. Sezonul e încă tânăr, iar Halep trebuie să treacă prin niște circumstanțe care s-o solicite la maxim ca să-și poată eleva nivelul. Astfel de circumstanțe pot include adversari tari, meciuri cu o miză specială, arene mari, ba chiar și înfrângeri dureroase. Pentru că (avertisment celor care vor totul aici, acum) ele vor veni. Reiau aceeași idee până la epuizare: e un maraton, nu un sprint.  Atitudinea, însă, este cea potrivită.

Până una, alta, certitudinile acestui moment sunt următoarele:

1. Simona a ajuns cu bine în grupa mare la Australian Open, a ajuns în acea zonă a tabloului unde aerul se rarefiază și rămân în picioare numai cei aleși. Ca să ai o șansă la jucătoarele din Top 5 trebuie să ajungi în siguranță la ele. Un Slam începe cu adevărat în săptămâna a doua, iar Halep ajunge în această fază a competiției pentru al doilea GS consecutiv, după US Open. Undeva, asteriscul în ce privește evoluțiile ei mai puțin convingătoare de la GS-uri (acela pe care l-ați citit în toate textele de profil, în special cele străine) se pregătește să cadă.

2. Jocul ei începe să crească. Primul set cu Diyas a fost un galop de sănătate: 88 la sută la primul serviciu, peste jumătate din punctele la retur câștigate, trei din trei șanse de break convertite. Simona a acoperit excelent terenul și a jucat cu o agresivitate sporită față de tururile anterioare, obligând-o pe adversară la o defensivă cvasi-permanentă. Deplasarea net superioară, unul dintre punctele forte ale Simonei, a ajutat-o să se poziționeze impecabil la câteva mingi, așa că s-au născut o serie de lovituri direct câștigătoare de excepție, printre care un lung de linie de undeva de dincolo de culoarul de dublu. E întotdeauna frumos s-o vezi pe Simona obligându-și adversarele să iasă din zona de confort atât de devreme în timpul raliului.

Diyas a ieșit la joc în setul secund, fără să mai aibă ceva de pierdut, iar nivelul a crescut. Tânăra din Kazahstan juca oricum on house money – traseul ei începuse din calificări și nimeni nu avea probabil vreo așteptare de la ea. Jocul s-a îndrăcit dintr-o dată, ceea ce, de fapt, e foarte bine, pentru că Simona s-a văzut un pic testată în condiții de adversitate. Românca a avut de muncă în defensivă în câteva ocazii, iar față de alte ocazii am văzut-o încercând câteva elemente diferite: slice-uri de rever foarte eficiente, ba chiar un drop-shot winner care a îngropat o minge sub fileu. Dacă procentajul la serviciu a mai scăzut, eficacitatea la retur s-a păstrat intactă: tot 3/3 la mingile de break. Iar calitatea raliurilor a crescut dramatic, la fel ca și nivelul general de entertainment și de înverșunare oferit de cele două. În ultimul game, Diyas a câștigat rally-ul meciului, pe parcursul căruia ambele jucătoare au trecut pe rând din apărare în atac, cu Simona alergând metri buni side-to-side pentru a-și apăra terenul. A fost un soi de premiu de consolare pentru Diyas. Românca s-a revanșat însă imediat cu un winner sclipitor, iar secunde mai târziu meciul era gata, câștigat de un challenge făcut inspirat de Halep.

Halep and Diyas just played the best point of the tournament. It was ridiculous.

— Juan José Vallejo (@juanjosetennis) January 18, 2014

Bun. Acum, că a fost trecută cu bine prima săptămână, începând de duminică Simona trece la nivelul următor: terenurile principale, adversare de alt calibru, mize tot mai mari. Jelena Jankovic, Maria Sharapova și Dominika Cibulkova sunt jucătoarele ajunse în optimi pe această parte de tablou, și va fi Jelena Jankovic cea cu care Simona va lupta pentru un loc în sferturi și pentru cea mai importantă performanță a ei la nivel de Slam. Dacă meciurile precedente sunt o indicație în acest sens, va fi sigur o confruntare pe cinste. Simona a învins-o pe sârboaică la Roma, anul trecut, în turneul ei de lansare: 4-6, 6-0, 7-5. Dar Halep a învins-o și în trecut pe Jelena, nu doar în anul ei de grație. Spre exemplu, în 2012, la Bruxelles, când a fost suficient de tare încât să se impună în tiebreak-ul decisivului: 6-2, 3-6, 7-6. Și unica înfrângere a Simonei, survenită tocmai în 2010, la US Open, a fost de asemenea strânsă: 6-4, 4-6, 7-5. Așadar, nimic care să ne spună că Simona nu se poate lupta de la egal la egal cu Jankovic. Fostul lider mondial a trecut de Kurumi Nara în turul 3, epuizându-și sectorul japonez (trei japoneze în primele trei tururi) cu destule sincope în setul doi. Jelena a jucat deja opt meciuri anul acesta, ajungând în semifinale la Brisbane și fiind eliminată în turul 1 la Sydney, iar în 2013 s-a reabilitat drept una dintre jucătoarele de elită ale WTA.

Cu o victorie, Simona și-ar certifica definitiv locul la masa bogaților și și-ar asigura, cel mai probabil, locul în Top 10 fără să mai depindă de rezultatele lui Caroline Wozniacki. Ar fi a treia româncă din istorie care ajunge atât de sus. Poate ajunge acolo (și va ajunge) și altfel, dar astea sunt deja detalii. Duminică, România are un meci de tenis-eveniment de trăit. 

Simona, despre meciul cu Jankovic: „Vreau să fiu mai agresivă și să-mi regăsesc jocul!”

Dacă mai erau dubii, declarațiile Simonei de după meci, făcute pentru site-ul oficial al Australian Open, confirmă că românca este cât se poate de conectată la realitate și foarte conștientă de stadiul în care se află jocul ei la acest moment. Halep a vorbit despre ce n-a fost bine în meciul cu Diyas, iar când a fost întrebată despre lucrurile pe care vrea să le îmbunătățească pentru meciul cu Jankovic, a folosit de foarte multe ori cuvinte cheie precum „agresivitate”, „încredere” și „să-mi regăsesc jocul”.

„Nu am jucat cel mai bun tenis al meu azi, dar sunt foarte fericită că am putut să câștig. Nu o cunoșteam pe Zarina, nu știam cum joacă. De asemenea, un alt element dificil a fost diferența foarte mare între temperatura ridicată de la meciul anterior și cea de azi, a fost și puțin vânt, așa că mă bucur că totul a ieșit bine și mă pot gândi acum la ceea ce urmează. Am făcut o serie de greșeli cu primul serviciu, dar victoria e tot ce contează acum.

Jelena Jankovic este o jucătoare foarte puternică, foarte valoroasă, dar am câștigat cel mai recent meci jucat cu ea, și asta îmi dă încredere că pot să fac din nou un joc bun și să-mi ridic nivelul și agresivitatea”.

Simona își dorește să atingă din nou nivelul de relaxare de anul trecut, ceea ce o va ajuta să joace mai liber și mai agresiv. Capitol la care cele trei victorii din prima săptămână nu pot decât să ajute: „Sunt fericită că sunt în săptămâna a doua la Australian Open, asta îmi dă și mai multă încredere în mine. Vreau să fiu din nou relaxată și să mă bucur de joc așa cum am făcut-o în sezonul trecut, de asemenea să fiu din nou agresivă. Anul trecut, totul s-a schimbat după Roma, unde am învins-o pe Radwanska. Înainte de Roma nu credeam că pot câștiga împotriva ei, deoarece are un joc dificil pentru mine, dar după acel turneu am început să cred că pot învinge pe oricine din Top 10. Pentru meciul din optimi vreau să-mi îmbunătățesc serviciul, să fiu relaxată, să joc agresiv și să stau focusată. Vreau să-mi regăsesc jocul”.