Preview Australian Open, tabloul masculin. Inevitabila întrebare: îl poate opri cineva pe Novak Djokovic?

Să începem chiar cu sfertul lui Novak, omul care cunoaște Australian Open ca pe propriul său buzunar. Pe partea opusă, sorții i l-au ales pe favoritul 7, Kei Nishikori. O fi bine, o fi rău? Până să ajungă să se întâlnească în sferturi, cei doi au niște prime meciuri interesante. Novak joacă cu una dintre foarte tinerele speranțe din ATP, coreanul Chung, iar Kei îl va avea ca adversar pe unul dintre shotmakerii mai puțin recunoscuți ai circuitului, neamțul Kohlschreiber. Pe partea lui Djokovic se mai remarcă capii de serie Seppi, Karlovic și Simon, iar pe partea lui Kei îi avem pe Tsonga, Paire și Garcia Lopez. Ca fapt divers, în acest sfert au nimerit nu mai puțin de șase jucători francezi! Va putea vreunul să facă valuri? M-aș mira. Însă până să le fie retezate aripile de mașinăria sârbească, mi-ar plăcea să văd un Tsonga-Paire în turul trei și voi arunca un ochi la Simon – Pospisil în turul unu.

Următorul sfert este străjuit de Federer și Berdych. Asta e bine pentru Federer, pentru în ultimul timp Berdych nu prea i-a mai făcut probleme, dar este și rău, pentru că sfertul ăsta e vecin cu cel de deasupra. Cine iese de aici îl va primi ca răsplată pe Djokovic în semifinală și nu vrea nimeni o astfel de răsplată. Inclusiv Federer, deși el și cu Wawrinka sunt cam singurii care s-au opus anul trecut la dominația absolută a lui Novak. Până să apuce să se întâlnească și să se războiască pentru onoarea de a juca cu Djokovic, să vedem cine le stă în cale. În zona lui Federer este Dolgopolov (potențial tur 2) și apoi urmează capii de serie Dimitrov, Thiem și Goffin. Interesantă zonă, făcută și mai interesantă de nume ca Benneteau, Stakhovsky, Mayer și Almagro. Ies niște meciuri bunicele chiar din primul tur de aici: Thiem – Mayer, Benneteau – Almagro și Goffin – Stakhovsky. Pe partea lui Tomas, lucrurile devin și mai interesante. Dintre capi, îi avem pe Kyrgios, Bautista Agut și Cilic. Dintre ne-capi, îi observăm pe Coric (potențial tur doi cu Cilic), Querrey și Nishioka. Doar la nivel de divertisment și deja acest sfert se anunță mult peste primul. O varietate de jucători și stiluri, care mai de care mai promițătoare.

În jumătatea de jos, sfertul trei, au fost distribuiți Rafa Nadal și Stan Wawrinka; Rafa deschide contra lui Verdasco, cu care are niște amintiri de pomină de la AO 2009. Bănuiesc că nu ne mai putem aștepta, șapte ani mai târziu, ca cei doi să se ridice la nivelul acelei semifinale nebunești, dar va fi interesant de văzut. Atunci jucau amândoi foarte bine, acum joacă amândoi mai puțin bine. Toni Nadal s-a lăudat că în intersezon pregătirea fizică a lui Rafa a fost în sfârșit la un nivel ridicat ca intensitate, similar cu anii de glorie. El a justificat rezultatele slabe din 2015 prin faptul că accidentările nu i-au permis lui Nadal o pregătire serioasă înaintea sezonului. Suntem foarte curioși cum o să se prezinte Rafa la AO, pentru că la Doha în finală pregătirea fizică din intersezon nu prea l-a ajutat contra lui Novak. După Verdasco, pe Rafa îl așteaptă capii Chardy, Monfils și Anderson. Tot pe aici mai plutește Gulbis, care deschide cu Chardy. Toți băieți înalți și vânjoși care dau tare în minge, mai mare dragul să joci contra lor: n-ai ritm, n-ai nimic. Rafa cred că abia așteaptă.

Stan the Man începe cu Tursunov și apoi poate da de Stepanek. Sper să dea, ar fi un meci savuros. Mai sus îi găsim pe Rosol, Sock, Troicki, Robredo și Raonic. Meci interesant în turul unu ar fi între Sock și Taylor Fritz, o fostă speranță și o actuală speranță a tenisului american. Altfel, Stan – Milos ar putea fi o optime de categoria grea: ambii au câștigat deja câte un turneu la acest început de an.

Ultimul sfert este cel al lui Andy Murray și David Ferrer. Analiștii englezi zic că Andy a picat bine și la prima vedere, pare un sfert mai slab și decât al lui Djokovic. Dar îi va sta lui Murray mintea la tenis cu un copil pe drum? Deschide cu tânărul Zverev (meci de văzut) și apoi îl așteaptă capii Sousa, Fognini sau Tomic. Sus, micul și neobositul David Ferrer se poate întâlni cu micul și neobositul Lleyton Hewitt în turul doi. Sunt sigură că vor slăbi amândoi câteva kilograme. Dacă trece, apoi îl așteaptă Johnson, Lopez sau Isner și poate să se odihnească; oricum singurele lovituri pe care le va folosi vor fi serviciul și returul.

Deci, revenind la întrebarea din titlu: cine îl poate opri pe Djokovic? Dacă ne uităm în trecut cum a pierdut Novak puținele meciuri ATP și unicul meci de Grand Slam pe care le-a pierdut anul trecut, rezultă un singur răspuns. Djokovic trebuie ambuscat și/sau agresat pentru a avea o șansă contra lui. Federer și Murray l-au învins jucând repede și agresiv, Wawrinka copleșindu-l cu forța brută la Roland Garros. Sunt puțini jucători care au datele pentru a susține un astfel de joc. Dintre cei consacrați, îi cam știm. Dintre cei mai noi și mai puțini consacrați, Raonic și Kyrgios au genul de joc brutal care poate trece prin orice, însă nu știu dacă sunt copți pentru a lua cel mai de preț scalp pe cea mai mare scenă din tenis. Milos a spus la Brisbane că vrea să meargă până la capăt la AO, dar nu are traseu deloc ușor: Wawrinka, apoi Nadal doar ca sa ajungă în semi. Kyrgios, la fel: Berdych, Federer, apoi Djokovic și apoi finala. Ar trebui să li se mai elibereze puțin traseul și să prindă două săptămâni absolut miraculoase. Abia acum când scriu, realizez cât le va fi de greu să pătrundă în fazele ultime ale Grand Slamurilor atâta timp cât cei bătrâni vor sta de pază. Șapte meciuri, trei seturi din cinci, timp de două săptămâni necesită un consum imens. Raonic are concentrarea și Kyrgios jocul, dar niciunul parcă nu are setul întreg.

Mi-ar plăcea să avem un Australian Open deschis, dar nu cred că va fi așa. Novak pare ferm stăpân pe jumătatea sa de tablou, iar cea mai plauzibilă variantă pentru o finală disputată este tot o întâlnire cu Wawrinka.