Mintea o duce mai departe: Simona câștigă cu Pavlyuchenkova, merge în semifinale la Cincinnati

Deși cu puterile pe sfârșite, Simona Halep a mai câștigat un meci, unul care spune multe despre puterea de luptă a româncei. Simona a revenit după un început greoi și a învins-o pe Anastasia Pavlyuchenkova în două seturi, 7-6, 6-2. După un prim set intens și lung, Halep a găsit o cale să țină lucrurile mai simple în al doilea, încheind la a 4-a minge de meci, după o oră și 43 de minute; un progres evident față de cele două meciuri anterioare, care au avut nevoie de câte aproximativ 2 ore și 50 de minute fiecare. În cealaltă semifinală, Serena Williams o va întâlni pe Elina Svitolina; cele două meciuri sunt în sesiunea de noapte de sâmbătă, cu Serena – Elina începând de la ora 2:00, ora României, iar meciul Simonei urmând imediat după.

Simona a început greoi, mișcându-se cu dificultate și cu reacție întârziată la primele schimburi. Break-ul a venit din primul game, iar Anastasia l-a protejat bine, implementând ceea ce a fost o tactică bine aleasă: proactivă, rusoaica a căutat să o împingă în spatele terenului pe Simona, să-i ia din timpul de reacție și, ocazional, să o cheme la fileu cu scurte cu care să-i testeze resursele de energie disponibile. În același timp, și-a deschis bine terenul și a lovit curat. Ajutat și de un serviciu solid, la rându-i făcut să pară mai bun decât era cazul de un retur slab al româncei la început de meci, planul lui Pavs a mers impecabil prima jumătate de set. Ea a pierdut un singur punct în primele trei servicii și a pus și alte întrebări pe serva Simonei, lăsând impresia că poate forța dublul break.

Dar, pe măsură ce a ieșit cu bine din acele servicii ezitante, Simona a început să simtă jocul și să aibă un cuvânt greu de spus în raliuri, făcându-și simțită prezența pe teren. Au fost suficiente câteva schimburi mai aprinse pentru ca Pavs să conștientizeze presiunea și să dea înapoi break-ul. Planul ei de joc era bun, însă implementarea e întotdeauna o altă discuție, motiv pentru rusoaică să-și cheme antrenorul la 4-5 pentru reasigurări. A fost o ocazie cu care ne-am reamintit de o parte din motivele pentru care Pavlyuchenkova nu e mai sus în clasament, în ciuda potențialului. Afectată de rapida schimbare de scor, ea s-a concentrat mai degrabă pe ce făcea Simona, lamentându-se de ghinionul la unele puncte și de faptul că „ea nu face nimic”. Rusoaica a ieșit din încurcătură, egalând la 5, apoi iar a bătut la poartă pe următorul serviciu al româncei. În cea mai intensă parte a meciului, Halep a salvat două mingi de break înainte de a face hold la 6-5.

Treptat, numărul 3 mondial a rezolvat și nemulțumirea lui Pavs, reușind o serie de puncte spectaculoase, cap de listă fiind passingul în cross care i-a adus mingea de set la 6-5. Dar Nastia a servit bine și a ajuns cu bine în tiebreak. Unul pe care Simona l-a jucat exemplar: s-a desprins la 4-0, apoi a servit bine la 4-3 și a convertit prima șansă de set. Încă o dată, se dovedește că în tenis contează să iei punctele importante, iar azi Simona le-a jucat exemplar pe toate.

Momentul a avut un dublu impact: pe Pavlyuchenkova a demoralizat-o cu efect imediat, în vreme ce Simona a prins și mai multă viteză. În primele trei game-uri, vorba comentatorilor de pe Tennis TV, a părut un demonstrativ, românca reușind o serie de lovituri direct câștigătoare superbe. Cu suspansul omorât, Simona a avut ulterior altfel de griji: să mai găsească energie cât să treacă linia de sosire. Lucru mai greu de făcut decât de zis; în ciuda scorului, era un moment tricky pentru româncă. Ritmul meciului aproape că dispăruse, oboseala se resimțea tot mai vizibil, Pavlyuchenkova începuse să se arunce all-in pe retur, iar serviciul Simonei a suferit, dat fiind că Halep a încercat să-și protejeze piciorul stâng, cel de sprijin. Până la urmă, totul s-a terminat cu bine; la a patra minge de meci, Simona a găsit încă o dată un rever în lung imposibil de apărat. S-a îndreptat către fileu cu același zâmbet ștrengar, cu aerul că rezolvase o temă dificilă cu puținul avut la dispoziție.

Și, în fapt, așa a și fost. Simona a fost pusă să gătească o masă bogată doar cu ingrediente de bază și cu un buget limitat. Numai că ingredientele ei „de bază” sunt suficiente ca să o treacă prin astfel de meciuri. Azi, Simona s-a folosit de ce a avut la dispoziție și de experiență: s-a simțit că-și cunoaște bine adversara, că e confortabilă cu ea, că o anticipează (de câte ori nu a intuit Simona direcția în care, cu tot terenul la dispoziție, alegea Pavs să trimită mingea, exasperând-o pe rusoaică). 

Iar cu bugetul limitat și-a făcut rost de adrenalină, cât să-și convingă corpul să lucreze împreună cu mintea. Aici e de spus că setul întâi, câștigarea lui adică, a fost esențialul serii. Dacă l-ar fi pierdut cumva, Simona ar fi trebuit să se îmbarce într-o nouă misiune de recuperare, ceea ce foarte probabil nu doar că i-ar fi accentuat oboseala, dar ar fi făcut-o să o și resimtă mai acut.

Pare ușor, dar n-a fost tocmai o victorie simplă. E simplu să o desconsiderăm pe Pavs și ale ei căderi sau alegeri neinspirate, dar rusoaica are o scuză solidă pentru neștiința de a gestiona momentul favorabil: poate fi groaznic de dificil să o bați pe Simona și, mai ales, să reziști la ceea ce propune ea. Mai cu seamă când ești conștientă și de head-to-head-ul defavorabil.

În concluzie, Fighter Girl keeps fighting. E obosită, lovită și bandajată, dar nu vrea să se oprească și cu siguranță nu vrea să piardă. Iar traseul ei din această săptămână nu face decât să-i sporească reputația de luptătoare. Era simplu să renunțe și să se odihnească după maratonul cu Petkovic. Sau după Mladenovic. Era convenabil să nu mai vină deloc, după Canada. Dar iat-o la un meci de a doua finală în două săptămâni. „Mă doare piciorul stâng, dar am vrut neapărat să rămân puternică, să câștig acest meci și să joc în semifinale. Când am venit aici, am avut încredere că pot face un rezultat bun, dar nu am știut că am atâta putere să trec pe fiecare zi de câte un meci nebun”.

Foarte probabil, pe Simona o mai așteaptă încă unul. Urmează Jankovic, în semifinale, foarte probabil un nou meci fizic, care îi va solicita din plin bruma de energie de care mai dispune românca, la fel și răbdarea. Din fericire, Simona ne-a arătat în aceste zile că are răbdare berechet. Are, de asemenea, și suficientă voință cât să răzbească prin segmentele de joc mai slab. Ea continuă să găsească soluții, să schimbe din mers atunci când e condusă și să-și impună până la urmă condițiile. Force into submission, fraza preferată a comentatorilor englezi din 2013, s-a întors.

Indiferent ce se va întâmpla în semifinale, putem declara deja un succes acest segment nord-american de hard. Asta nu înseamnă că Simona nu poate să mai facă un pas; are ascendent asupra lui Jelena Jankovic (5-1 în meciurile directe), chit că au fost mai mereu dispute strânse. Cea mai recentă a fost nu mai departe de săptămâna trecută, la Toronto, când Simona a învins-o pe Jelena în turul al doilea, 6-3, 6-4. E important de știut că sârboaica e o expertă a turneului de la Cincy, în care ajunge pentru a 5-a oară în semifinale. Dar Jankovic a avut, de asemenea, mult succes de-a lungul carierei și la Indian Wells, alt turneu preferat al ei, iar Simona a învins-o și acolo. 

 

Simona trece linia de sosire cu un alt winner. Mingea de meci care a dus-o în deja a 8-a semifinală a anului: https://t.co/bzoGt1vJC6

— Treizecizero.ro (@treizecizero) August 22, 2015

S-a decis și tabloul de la New Haven, cu Simona favorită 1

New Haven este un turneu drag Simonei; pentru scurt timp, el a fost cel mai prețios trofeu al româncei. În 2013, Halep a luat titlul aici după o evoluție aproape perfectă în finala cu Petra Kvitova, unul dintre cele șase trofee câștigate de Simona în acel sezon. Traseul ei le-a cuprins pe Hantuchova, Suarez Navarro, Makarova, Wozniacki și Kvitova.

Sportiva noastră se întoarce și anul acesta în Connecticut, din postura de favorită 1. E de văzut dacă va putea (sau cât va putea) să joace, dar deocamdată știm tragerea la sorți. Cu liber în turul 1, Simo o va întâlni pe învingătoarea dintre Strycova și Giorgi.  În ciuda câtorva retrageri importante (Belinda Bencic, Kerber, Muguruza), tabloul este unul foarte puternic. Dar trebuie să ținem cont de faptul că turneele care precedă turneele de Grand Slam sunt cel mai adesea pline de surprize, mai degrabă jucătoarele în căutare de puncte sau de formă profită de ele. Numele grele se îndreaptă deja spre New York, unde va fi curând tragerea la sorți a US Open.

Au început și calificările, unde Andreea Mitu a trecut de slovena Andreja Klepac, 6-3, 6-2 și va juca împtriva lui Hercog. Tot azi debutează și Alexandra Dulgheru. Monica Niculescu era și ea înscrisă, dar s-a retras, accidentată. 

| Am lansat primul nostru Podcast! Ascultă-l și citește detaliile AICI. Săptămâna viitoare revenim cu un nou episod.