Întrebări la Roma: vor reuși Simona Halep și Rafael Nadal dubla? Sau e isteț să își propună?

Hardul de primăvară propune aproape o lună întreagă de competiție fără prea mare pauză, ceea ce face câștigarea dublei Indian Wells-Miami, în opinia multora, una dintre cele mai dificil de obținut performanțe din tenis. Dacă un Slam presupune un imens consum mental și o pricepere în gestionarea formei sportive, un astfel de back-to-back implică și o condiție fizică excelentă.

Sezonul de zgură are și el propria lui propunere pe această listă scurtă a obiectivelor grele: dubla Madrid-Roma; două turnee solicitante, înghesuite în numai două săptămâni. Dacă primul a produs multe momente de tenis excelent, al doilea nu se anunță cu mult mai prejos. Pentru Simona Halep, dilema (plăcută) este dacă poate reuși această performanță, ultima dată reușită de Serena Williams în 2013. E principala întrebare a turneului al cărui tablou își închide azi meciurile din turul 1 și le începe pe cele din turul al doilea.

Anul trecut, după titlul de la Madrid, Simona n-a stat prea mult timp pe zgura din capitala Italiei. Anul acesta, abordarea ar putea fi alta. După ce la începutul sezonului de zgură Halep era în căutare de meciuri în picioare și de formă, ea are motive să-și dorească să nu tempereze acest moment excelent. Parafrazând cuvintele de mai jos ale lui Rafa, nu există o garanție că asta i-ar asigura o formă mai bună la Paris. Are și destule motive să-și dorească să caute un al treilea traseu lung la Foro Italico, după cele din 2013 și 2015 (oprite în semifinale). Pe lângă condițiile de joc asemănătoare cu cele de la Paris, traseul ei rămâne presărat cu adversare cu care are conturi de reglat în head-to-head-uri negative. Pentru așa ceva, fazele inferioare ale unui turneu Premier, fie el și prestigios, pot reprezenta o ocazie poate chiar mai nimerită decât un Slam.

Dacă rămâne în turneu, Simona va deschide miercuri, în turul al doilea, cu Laura Siegemund, cea pe care are șansa să o întâlnească în sfârșit în altă parte decât Stuttgart, unde a pierdut la Laura în semifinale, în aprilie. Siegemund a mai jucat bine pe alocuri și în alte locuri, însă nicăieri n-a arătat atât de bine precum la turneul indoor menționat. La Roma, ea a trecut deja de Naomi Osaka; Simona va fi însă motivată de schimbarea decorului pentru o primă victorie contra jucătoarei germane.

Mai apoi, traseul lui Halep rămâne dur, indiferent de numele celor care vor ieși din turneu pe parcurs. Pentru turul al treilea ar fi una dintre Pavlychenkova, Begu sau Sevastova. Pentru sferturi, fie Sharapova, fie Kerber, fie Lucic-Baroni. Iar în semifinale, poate Kuznetsova, Cibulkova sau Keys. Și toate astea, înainte de finală. Cum va gestiona Simona un asemenea traseu e o întrebare foarte, foarte interesantă.

Numele enumerate mai sus sunt toate argumente grele pentru a declara partea superioară a tabloului mult mai concentrată și mai dificilă decât cea de jos. O preocupare și pentru Irina Begu, care revine la locul semifinalei de anul trecut (a învins-o pe Azarenka pe parcurs) și debutează într-un meci cu Anastasija Sevastova; dar și pentru Monica Niculescu, cea care începe, tot azi, cu Kiki Bertens; ambele românce sunt pe aceeași jumătate superioară de tablou.

Mai sunt și alte întrebări interesante în WTA la care am putea afla răspunsul săptămâna aceasta.

Spre exemplu, va avea din nou probleme Sharapova cu Lucic-Baroni? Săptămâna trecută, la Madrid, Maria a avut nevoie de decisiv cu veterana aflată în cea mai bună perioadă a carierei. Dacă va trece și acum, s-ar putea vedea, în sfârșit, cu Angie Kerber, cea care a preluat din nou locul 1 în această săptămână; cele două au fost de fiecare dată aproape de un meci și la Stuttgart, și la Madrid. E un matchup bun, în care Kerber a câștigat ultimele două meciuri, inclusiv o luptă frumoasă la Wimbledon, acum trei ani. Ele au mai jucat și la Roma, în semifinala din 2012, câștigată de rusoaica. Sharapova a luat titlul la Roma la precedenta ei apariție. Reintrată în Top 200, Maria și-a asigurat, deocamdată, intrarea în calificările Wimbledon fără nevoie de wildcard, dar a spus că nu știa că aceasta era ultima săptămână în care putea să obțină acest drept. Azi, ea urmează să afle dacă va primi wildcard la Roland Garros, fie pe tablou, fie în calificări.

Altă întrebare e cât va mai rezista Mladenovic? După patru finale anul acesta, Kristina face valuri nu doar prin declarațiile ei; traseul de la Madrid a adus-o în rândul jucătoarelor considerate cu șanse mari la Paris. Teoretic, ar trebui să fie obosită, practic, partea ei de tablou e foarte ofertantă, cu multe jucătoare ieșite din formă sau deloc în largul lor pe zgură.

*

Pe tabloul masculin, numărul întrebărilor e redus, practic, la una singură: cine îi va putea da o replică îndeajuns de puternică lui Nadal, astfel încât să-l oprească din drumul spre un nou titlu la Roma? Ca în vremurile bune, Rafa are propria lui provocare, diferită de a celorlalți jucători de pe tablou. Spaniolul încearcă să câștige toate turneele pe zgură ale circuitului european, lucru pe care nu l-a reușit de când Madridul e pe zgură. Aparent, încă mai sunt recorduri de atins pentru el și pentru Federer. Absent de la Roma, elvețianul a stârnit ieri comentarii prin anunțul retragerii de la Roland Garros, turneu văzut acum la discreția lui Nadal. Ceea ce, într-un fel, ia din presiunea de pe umerii lui Djokovic și Murray, mari outsideri acum la Paris.    

Ca să își maximizeze șansele la RG, Nadal ar fi putut lua în calcul alternativa retragerii de la Roma, despre care a fost întrebat la conferința de presă de după titlul de duminică seara. Numai că a doua zi după finala cu Thiem, spaniolul împărțea deja forehanduri la antrenament, la Roma. “Ce mi se pare logic acum e să merg la Roma”, a spus el, detaliind: “Dacă nu merg la Roma, asta nu-mi garantează că voi fi într-o formă mai bună la Roland Garros. Încerc să iau lucrurile zi cu zi. Anul trecut poate am făcut câteva greșeli. Cred că nu trebuia să vin să joc Roma, dar am mers în Italia după ce mi s-a spus că încheietura mâinii, pe care am accidentat-o la Madrid, e bine. Dar acum e o situație diferită. Nu am nicio problemă, nicio accidentare. E un turneu important de zgură, iar eu joc cu multă bucurie în clipa asta”.

Rafa, care va debuta cu Almagro în turul doi, e iarăși într-o jumătate de tablou ticsită. Sunt acolo și Djokovic (socotit pentru semifinale), și Thiem (estimat pentru sferturi) și Nishikori, și Del Potro, care a câștigat deja un meci-heavyweight în primul tur cu Dimitrov. Plus Kyrgios – chiar dacă, la Madrid, australianul a fost prins de microfoanele de fond spunând în gura mare, în timpul unui meci de dublu alături de Sock, că „n-am absolut nicio șansă săptămâna viitoare”. Dar Kei, Nick și Delpo sunt lăsați de Rafa în grija lui Nole, pe sfertul de tablou al acestuia. În ce-l privește, Djokovic a spus în prima conferință de la Roma că se simte pe drumul cel bun și că e încrezător că-și va regăsi curând jocul cel mai bun.

Ca și la fete, există o jumătate de tablou care pare disproporționată, când vine vorba de forma jucătorilor. Din nou Andy Murray, care a împlinit 30 de ani, și Stan Wawrinka sunt cei doi capi de serie principali. Andy are un meci foarte greu pentru debut la turneul pe care l-a câștigat anul trecut; îl întâlnește azi pe Fognini. Cât despre Stan, dacă tradiția ne spune ceva, el ar trebui să înceapă să lege câteva victorii, la timp cât să se activeze înainte de Roland Garros. Declarația lui așa indică: “Nu am câștigat prea multe meciuri de la Monte Carlo încoace, dar nivelul e acolo. Știu că fac lucrurile care trebuie acum; trebuie să apuc să adun câteva meciuri, să câștig câteva pentru a-mi căpăta încrederea și sunt sigur că pot să revin la nivelul meu cel mai bun“.