Cu un serviciu în zi de grație, Roger Federer îl învinge pe Djokovic, câștigă Dubaiul a șaptea oară

Treizecizero | 28 februarie 2015

Roger Federer câștigă al doilea titlu al sezonului, învingându-l pe Novak Djokovic în finala turneului de la Dubai. Este al șaptelea titlu al lui Federer la Dubai și al 84-lea al carierei.

Roger Federer a câștigat turneul de la Dubai, după 6-3, 7-5 în finala cu liderul mondial, Novak Djokovic. Este al doilea titlu al anului pentru Federer, care își consolidează locul secund, la o distanță considerabilă în urma lui Nole. Federer, care a atins și cota 9.000 de ași în cursul meciului (al patrulea jucător din istorie care atinge această bornă), ridică scorul rivalității cu jucătorul sârb la 20-17.

“Muncești din greu, stai mereu pe drumuri, sacrifici multe și speri că tot efortul va fi recompensat în meciurile cele mai mari. În seara asta așa a fost”, a spus Federer la ceremonia de premiere de după al șaptelea său titlu de la Dubai. O declarație în cel mai pur stil Federerian, în care elvețianul găsește esența clipei și o împachetează pentru fanii săi pe post de mesaj inspirațional. Federer continuă să-și asume viața de circuit pentru astfel de momente, pentru șansa de a mai câștiga trofee și mai ales meciuri cu miză. Iar la cum s-au derulat lucrurile azi, la Dubai, vârsta rămâne doar un număr. La 33 de ani și jumătate, Roger e în continuare competitiv contra liderului mondial cu șase ani mai tânăr decât el, iar faptul că azi s-a jucat în condiții care-l avantajează pe elvețian – suprafață foarte rapidă, două seturi din trei – n-ar trebui să-i scadă din merite.

A fost una dintre rarele ocazii în care cei doi rivali și-au inversat obiceiurile: Federer a fost absolut impecabil la șansele de break, capitol la care, în alte ocazii cu miză mare, ne obișnuise să fie excesiv de risipitor. La rândul său, Djokovic le-a irosit pe toate cele șapte de care a beneficiat, ori aici s-a jucat soarta finalei. “Not much I could do”, a spus Novak, și pe bună dreptate. La majoritatea acestor șanse de break, el n-a avut șansa să pună racheta pe minge, privind neputincios cum Federer își servește impecabil ieșirea din strâmtoare.

Roger a început meciul în stilul clasic și și-a anunțat rapid intențiile: un serviciu de peste 200 de kilometri, joc ultraofensiv, mingea luată repede, groundstrokes agresive și aproape de linie, terenul deschis excelent și veniri la fileu repetate cu încredere, chiar dacă fusese pasat la precedenta (iar per total, procentajul la fileu n-a fost grozav). Dar Novak a răspuns la fel de bine, atingându-și vârful de formă în primele game-uri: la început de meci, sârbul a fost aproape fără cusur pe forehand, a lovit adânc și a returnat excelent în special pe serviciul secund al adversarului său, pe care a făcut daune consistente pe tot parcursul serii. Un lob maiestuos în primul game, apoi câteva passinguri executate fără să clipească, semne că Nole n-are de gând să asiste la repetarea jocului de la Shanghai. În game-ul al treilea, sârbul și-a procurat primele două șanse de break și deja păreau că au apărut fisuri în încrederea lui Federer, care s-a clătinat serios în cele aproape șapte minute de care a avut nevoie ca să își facă serviciul pentru 2-1.

De aici însă, nivelul lui Djokovic a scăzut încet, dar sigur. Intensitatea lui n-a mai fost aceeași, iar după câteva jumătăți de șansă, Federer s-a strecurat cu un break la 4-3. Nole a simțit presiunea, a fost atacat la fiecare minge scurtă pe care a lăsat-o, apoi a scăpat o minge în out la break point; elvețianul a consolidat cu încredere când a servit pentru un avantaj de un set și jumătate din treabă era deja făcută.

Setul doi a avut mai multă poveste, mai mult nerv și mai multe potențiale momente cheie. După câte trei hold-uri sigure de căciulă, Federer a avut o oportunitate la 3-3, când a aprins terenul cu două lovituri direct câștigătoare incredibile de pe rever. Le-a greșit pe următoarele două, iar Novak a reușit să-și facă serviciul și să păstreze avansul în sprintul final. Mai mult, sârbul începea să dea impresia că își revine în simțuri și devine tot mai periculos la retur.

Nu o dată meciurile celor doi au început cu adevărat abia din momentul în care Djokovic reușea să se extragă dintr-o situație grea, cu spatele la perete, iar odată scăpat, să înceapă să dea lovitură după lovitură la temelia încrederii lui Federer. Trendul părea să se confirme. La 4-3, Djokovic a mutat și a făcut rost de două mingi de break consecutive, dar Roger a servit imperial, scoțându-se din încurcătură cu patru servicii nereturnabile la rând. Situația s-a repetat la 5-4 pentru sârb. De data asta, Federer n-a găsit serviciul 1 la prima minge de break, dar și-a ținut cumpătul și a jucat cu sânge rece la fileu un volley care a aterizat pe linie, frustrându-l pe Nole. Doi ași și un serviciu nereturnat au rezolvat și această dificultate. La 5-5, Djokovic se îndrepta spre un game sigur pe serviciul său, dar neanunțat de nimic, Federer s-a cățărat înapoi în game, ajutat și de câteva neforțate. Dar mingea de break și-a câștigat-o singur. A început prin a prelua rapid controlul în punct cu poate cel mai bun retur al său din finală și a închis cu un forehand direct câștigător în cross.

Ultimul game a fost ca o poveste în miniatură a tuturor elementelor care au caracterizat această finală. Adică inspirație, passinguri, smashuri, dublă greșeală, ași și o altă revenire a lui Roger, de data asta de la 0-30. Elvețianul a pus capăt meciului după o oră și 24 de minute cu un alt winner, al 37-lea al său, într-o seară în care totul a mers conform planului. Totul, dar mai ales serviciul: 80 la sută procentaj pe primul serviciu și 11 ași.

Pe lângă serviciu, Federer a jucat impecabil toate punctele cheie, în vreme ce Novak n-a găsit niciun moment acea viteză în plus, mulțumindu-se cu rolul de secondant al elvețianului. Pasiv atunci când nu trebuia, sârbul a plătit un preț scump pentru game-ul cedat atât de ușor la 5-5, în condițiile în care un potențial set decisiv probabil că l-ar fi favorizat.

E al doilea an consecutiv în care Federer îl învinge pe Djokovic la Dubai și în care face bună folosință de condițiile de joc prielnice lui, păstrând head-to-head-ul cu liderul mondial în control (20-17 acum). După victoria de anul trecut, reușită atunci în semifinale, au fost mult mai multe concluzii de tras, asta și pentru că era un meci de care amândoi aveau nevoie, în orice caz nevoie mult mai mare față de azi. Djokovic venea după un început de an ratat, iar Federer căuta cu disperare un punct de reper, cu amintirea încă proaspătă a acelui 2013 care încă îl mai bântuia.

Nu e cazul acum, iar finala de la Dubai 2015 n-a mai avut acel aer de necesitate. Djokovic e bine-mersi, instalat autoritar în fruntea clasamentului și tocmai ce s-a revalidat la Australian Open, iar Federer este în continuare la cote mari de încredere, în pofida accidentului intervenit la Melbourne (și care, pe zi ce trece, pare mai mult o conjunctură a oboselii mentale de la acel punct, acumulate în lipsa vacanței intersezoane).

Dacă e vreo concluzie de tras după această finală e că nu se schimbă mai nimic după acest rezultat: Djokovic rămâne principalul favorit pentru următoarele turnee importante (seria Masters, începând cu Indian Wells), în vreme ce Federer arată din nou că rămâne un contender, iar dacă e și un pic ajutat de conjunctură, poate câștiga în continuare orice turneu mare. Deocamdată, până la Indian Wells, următorul mare eveniment din calendar, Dubai a fost ocazia perfectă pentru un alt Fed-party, într-unul dintre locurile în care campionul elvețian a avut atât de mult succes de-a lungul timpului. Dubai devine al treilea turneu la care Roger a adunat cel puțin șapte titluri în carieră.

 

Primul titlu de Premier pentru Safarova

Lucie Safarova îi urmează Simonei Halep pe lista campioanelor de la Doha: Lucie a oprit seria de victorii reușite de Victoria Azarenka la turneul din Qatar, 14 la număr, cu o nouă evoluție foarte bună (6-4, 6-3), în nota unei săptămâni în care le-a mai învins, în drumul spre titlu, pe Stosur, Makarova, Petkovic și Suarez Navarro. Este primul titlu de Premier din cariera Safarovei, care va urca fix în vecinătatea Top 10, pe locul 11, începând de luni.

În ciuda eșecului, a fost o săptămână bună și pentru Vika; ea saltă 10 locuri, până pe locul 38, în lungul drum al revenirii în Top 10. „A trecut mult timp de când n-am mai jucat atâtea meciuri la rând precum în această săptămână. Am făcut progrese și am jucat destule meciuri bune. N-a fost ziua mea cea mai bună, dar sunt motivată să merg mai departe”, a comentat învinsa, în vreme ce Safarova a gustat din plin cel mai important titlu din cele șase câștigate în carieră, cel mai vechi datând din 2005, de la Oeiras. „E un sentiment fantastic, a trecut ceva timp de la ultimul. Sunt foarte fericită cu felul în care evoluează acest sezon”.

 

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi