BRD Insider

Irina Begu: “După accidentare, plângeam că nu pot juca. Acum, când pierd, văd altfel situația”. Plus: ce crede despre situația Caroline Garcia

A doua invitată a ediției de marți a BRD Tennis Insider a fost Irina Begu, locul 35 în clasamentul WTA. Venită direct de la Cluj, unde România a pierdut barajul de rămânere în Grupa Mondială în fața Germaniei, Irina ne-a povestit despre atmosfera din echipa României, despre cum a depășit și ce-a învățat din problemele de sănătate pe care le-a avut la începutul anului și despre cum a perceput incidentul în care-a fost implicată după meciul cu Caroline Garcia: “Nu mă așteptam ca presa să dea o atât de mare importanță unui eveniment negativ și neadevărat. Nu se întâmplase nimic, ei n-au verificat știrea și dintr-o chestie foarte mică a devenit o chestie foarte mare.”

Redăm mai jos ideile principale.

Despre Fed Cup:

“Împreună am urcat în grupa mondială și suntem la fel de unite și când este vorba de o înfrângere. Consider că noi, ca echipă, suntem foarte unite și putem să urcăm înapoi în grupa mondială. S-a întâmplat să jucăm cu Cehia și cu Germania, am fost foarte aproape. În weekend puteam să fi câștigat, să fi fost 3-2 pentru noi, situația poate ar fi stat altfel, dar se întâmplă, așa e în tenis, nu?

Angelique Kerber joacă mult mai bine – am avut ocazia să joc anul trecut de trei ori cu ea, anul acesta la Charleston și Fed Cup. Este o jucătoare mult mai constantă, mult mai agresivă și servește mult mai bine. Nu e noroc să câștigi un turneu de Grand Slam. Ca s-o bați pe Serena într-o finală ai nevoie de un serviciu foarte bun. Ea a jucat foarte bine și acum, la Cluj.   

Sunt momente unice pe care n-ai cum să le trăiești decât jucând la Fed Cup, este o mândrie să joc pentru România de fiecare dată și mă bucur că fac parte dintr-o echipă atât de bună. Atmosfera a fost incredibilă acolo și m-aș întoarce oricând.

Despre cum e să lucrezi cu doi antrenori:

Antrenorii mei au familii și este foarte greu să călătorești 30 săptămâni sau mai mult. De aceea au format acest grup. Arti și Adrian lucrează de 4-5 ani împreună și atunci când m-am dus la ei și le-am spus că vreau să colaborăm au fost foarte bucuroși și bineînțeles că i-am întrebat dacă sunt dipsuși să vină la 30 de turnee cu mine. „Sigur”, au spus, „dar ar fi mai ușor dac-am putea să împărțim turneele”. N-am avut nicio problemă.

Există și o colaborare foarte bună. Dacă Arti e cu mine în turnee, Adrian poate să intre pe YouTube să vadă cum joacă adversara. Iar seara discutăm și vedem cum abordăm tactica. Este un mare avantaj și ultimele mele colaborări așa au fost, cu doi antrenori.

De foarte multe ori, pe mine antrenorul m-a ajutat pe teren, chiar și mental. Eram poate agitată, am condus cu 5-2 și adversara a revenit și el a intrat în teren și m-a liniștit, mi-a spus și ce greșesc. Este un mare avantaj. Dar este în funcție de jucătoare și este important să decizi tu când să chemi antrenorul.

Despre participarea cu Monica Niculescu la Jocurile Olimpice:

Chiar am avut o discuție cu Monica zilele trecute, legată de Olimpiadă. Am început ușor-ușor să mă gândesc și abia aștept să fiu prezentă. E o experiență unică, la fel ca la Fed Cup.

Din cauza accidentării, eu nu am putut să joc și dublu, sau cel puțin am încercat cum am revenit în circuit să mă axez doar pe simplu, nu știam dacă mă va ține genunchiul. Și așa am hotărât împreună cu Monica să nu jucăm o perioadă. Dar începând cu Madrid, Roma, Roland Garros, Wimbledon și toate turneele până la Olimpiadă, chiar după Olimpiadă, vom juca împreună.

Despre accidentarea de la începutul anului:

La antrenamente, toată atenția mea s-a îndreptat către genunchi. Am încercat să fac cât mai multă pregătire fizică pentru a întări musculatura și în același timp să fac recuperarea recomandată de doctor și de fizioterapeut. Am luat totul treptat. Rezultatele de la Miami și Charleston au fost o bucurie mare pentru mine, pentru că timp de șase săptămâni nu am putut să mă antrenez, să concurez la cele mai importante turnee, și a fost o ușurare.

Am fost dezamăgită de accidentare, pentru că pregătirea de iarnă a fost foarte intensă, am lucrat partea fizică mult mai mult, mi-am dorit să fiu mult mai puternică în teren din punct de vedere fizic. Dar vă dați seama că nu alegem noi când ne accidentăm. A fost un șoc, dar în același timp am învățat din experiența asta. Sper să nu mai repet greșelile din trecut și să devin din ce în ce mai puternică.

Înainte pierdeam un meci, eram supărată, mă închideam în vestiar, poate plângeam. Acum, sunt mult mai relaxată după și încerc să văd partea plină a paharului – în urmă cu două luni plângeam că sunt acasă și nu pot să joc, îmi doream să fiu la turnee. Acum că sunt la turneu, dacă pierd un meci – se întâmplă, că nu suntem roboți – și văd altfel acum situația.

Despre incidentul cu Caroline Garcia:

Imediat după meci am primit un mesaj care îmi spunea că am fost jignită și eu am început să fac glume cu echipa mea, n-am fost absolut deloc afectată. A doua zi când m-am trezit aveam telefonul plin de mesaje, apeluri și nu înțelegeam. Sincer, uitasem, nu am crezut că cineva o să dea importanță.

Am fost dezamăgită de ce s-a întâmplat. Dacă aș fi fost căutată în proporție de măcar 20-30% după meciul cu Lisicki, sau alt meci, aș fi înțeles că este un interes. Dar era o știre negativă, care nu era adevărată, și oamenii au luat totul în serios și personal. Nu se întâmplase nimic, ei n-au verificat știrea și dintr-o chestie foarte mică a devenit o chestie foarte mare.

Personal, nu m-a afectat. A doua zi m-am antrenat, m-am dus la meci, mi-am făcut treaba. Recunosc că n-am putut să-mi folosesc telefonul, a trebuit să-l închid și să folosesc altul. Dar am fost dezamăgită pentru că nu mă așteptam ca presa să dea o atât de mare importanță unui eveniment negativ și neadevărat.                  

A doua zi, arbitra principală ne-a chemat în biroul ei, ne-a întrebat dacă s-a întâmplat ceva, eu i-am spus doar că am auzit în presă, i-am explicat că am primit foarte multe mesaje. M-a întrebat dacă am auzit ceva, i-am spus că n-aveam cum să aud – dacă auzeam eu, auzea în primul rând arbitra de linie sau arbitra de scaun. Mi-a spus că a verificat tot meciul, că a dat sonorul la maximum și publicul la minimum, că nu s-a auzit absolut nimic și este totul ok.

Era și Carolina acolo și mi-a spus că-i pare rău pentru ce s-a întâmplat, că-și cere scuze dacă m-a deranjat în vreun fel, dar că n-a spus niciodată acest lucru și asta a fost discuția. Gândiți-vă că vorbeam pe un subiect care nu exista.        

Comentarii